Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trianon 100: limitele ”comemorării” și ale ”sărbătorii”

4-6-1920_signature_de_la_paix_avec_la_hongrie_depart_des_delegues_hongrois_sur_les_marches_du_perron_-_full.jpg

Delegația Ungariei părăsind Palatul Grand Trianon din Versailles, după semnarea tratatului, în 1920
Image source: 
Wikipedia

Se împlinesc la 4 iunie 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Documentul a fost încheiat de 16 state aliate din primul război mondial (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.  

Acest tratat reprezintă consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României. Ungaria vede în Tratatul de la Trianon o dramă istorică.

Guvernul naționalist-conservator al lui Viktor Orban a desfășurat în ultima perioadă o intensă activitate de comunicare pentru a ilustra cea ce Budapesta consideră a fi nedreptatea făcută Ungariei.

În trecut, voci oficiale de la Budapesta, printre care și Janos Lazăr, șeful de cabinet al premierului Orban, au cerut compensații pentru Ungaria în urma acestui tratat.

Campania Ungariei a tensionat relațiile cu România dar și cu alte state vecine. În același timp, printr-o lege adoptată de Parlamentul României, ziua de 4 iunie este declarată sărbătoare națională.

Decizia a venit la puține zile de la un atac al președintelui Iohannis la adresa PSD, partid pe care l-a acuzat că ar avea o înțelegere cu Viktor Orban pentru pentru cedarea Ardealului.

Unde se termină comemorarea legitimă și unde încep problemele? Până unde pot merge  gesturile politice de o parte și de alta, pentru a nu deranja sensibilitățile vecinilor?

Cadrul acceptabilității și respectului pentru ceilalți este depășit în momentul în care se trece cu vederea o chestiune extreme de simplă: că în cadrul regatului maghiar, exista o majoritate a populației de origine non-maghiară. În opinia mea este dezamăgitor să deplângi o realitate politică presupunând înglobarea altor naționalități – slovaci, croați, români din Transilvania”, spune la RFI istoricul Bogdan Bucur.

Pentru istoricul Adrian Niculescu, Tratatul de la Trianon reprezintă o dramă pentru Ungaria. El nu crede însă că declararea zilei de 4 iunie drept sărbătoare națională în România a fost o idée foarte inspirată.

Tot timpul, pentru Ungaria, fraza standard este că a pierdut două treimi din populație și din teritoriu. Dar aceste două treimi nu erau ungare! Acum, noi am votat o lege prin care ziua de 4 iunie este declarată sărbătoare națională. Eu cred că este cel puțin redundant. Adevărata dată care semnifică Unirea pentru români este 1 Decembrie 1918. Ziua de 4 iunie doar oficializează din punct de vedere internațional ce se întâmplase la 1 Decembrie. Asta este marea sărbătoare a românilor! Gândiți-vă că ziua de 4 iunie nu se sărbătorea nici măcar în perioada de vârf a naționalismului românesc, în anii 1930! Nu cred că era neapărat nevoie de o sărbătorire, mai ales că prin asta dăm un cui în plus maghiarilor, fiindcă pentru ei, efectiv, este ziua cea mai tristă. Și eu înțeleg asta”, spune la RFI istoricul Adrian Niculescu.