Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Planul european de redresare: doar infrastructura nu e de ajuns

infrastructura.jpg

Reforme și investiții, asa s-ar traduce Planul Național de Redresare și Reziliență lansat in dezbatere publica
Reforme și investiții, asa s-ar traduce Planul Național de Redresare și Reziliență lansat in dezbatere publica
Image source: 
Facebook / European Parliament

În orice criză se află o oportunitate – această formulă tocită utilizată în egală măsură de manageri, de agenți de PR sau de comentatori de presă, pare să-și găsească totuși un corespondent în situația actulă a României.

Ne aflăm, este adevărat, în plină incertitudine economică. Șomajul tehnic de la Dacia-Renault, una dintre companiile-pilon ale economiei românești, poate fi un indicator extrem de îngrijorător pentru tendințele negative ale următoarei perioade, care nu știm dacă vor dura luni sau ani.

În această situație, speranța vine de la planurile europene de ieșire din criză. Și, dacă până la pandemie ne temeam că viitorul buget European 2021-2027 va veni cu reduceri de alocații exact în zonele care pe noi ne interesează cel mai mult – coeziunea și agricultura – iată că acum, după criza sanitară, lucrurile se schimbă fundamental.

În loc de reduceri de alocații vorbim de un nou plan de refacere care, adunat la bugetul European, va putea aduce României chiar și 80 de miliarde de euro în utmătorii ani. Aceasta este oportunitatea.

Ieri, președintele Iohannis și premierul Orban au discutat pe această temă. Președintele  a dat asigurări că banii vor fi investiți în proiecte foarte importante pentru România - în autostrăzi, în linii de cale ferată, în proiecte de energie regenerabilă. Vom îmbunătăți sistemele publice, vom investi în sistemul de sănătate publică, în sistemul de învățământ, a mai spus președintele.

Într-adevăr, România are nevoie vitală să investească în toate aceste domenii dar trebuie să întoarcem moneda și pe partea cealaltă: infrastructura de transport, de sănătate și educațională, modernizarea administrației, ei bine, toate acestea ar fi trebuit rezolvate , în cea mai mare parte, până acum. Și bani au fost, tot de la Uniunea Europeană!

Dacă vedem acum doar oportunitatea de a ne rezolva niște restanțe cu banii pentru redresarea post-pandemie, s-ar putea să ne furăm căciula. Pentru că, în același timp, pe baza aceluiași plan, alții, care au deja o infrastructură europeană, vor folosi noile fonduri pentru investiții sofisticate, în cercetare și noi tehnologii. Iar la sfârșit, s-ar putea să ne trezim că am rezolvat noi vechile racile din domeniul infrastructurii, dar între timp alții ne-au luat-o iarăși cu mult înainte.

Pe scurt, poate ar trebui să ne gândim la un echilibru între investițiile, să le zicem ”hard”, în infrastructură și cele inteligente, de secol XXI. Avem nevoie de amândouă.

Potențial există. Nu avem noi cine știe ce autostrăzi și linii ferate, dar autostrăzile virtuale - și mă refer aici la internet – sunt printre cele mai rapide din lume.

Acesta nu este meritul statului. De fapt, în zorii internetului din anii 1990, rețeaua telefonică, proprietate de stat, era de proastă calitate și atât de slab dezvoltată, încât oamenii au apelat la serviciile băieților care trăgeau cablu tv în fiecare locuință, pentru ca mai apoi să aducă și internetul.

După care au venit progresele tehnologice și, între timp, micile rețele de cartier au fost preluate de companii mai mari, apoi de altele și mai mari, cu noi și noi investiții.

Este o poveste despre succesul inițiativei private acolo unde statul s-a dovedit incapabil.

Să nu uităm de aceasta lecție, atunci când, după îndelungi negocieri, care de-abia încep, vom ști pe ce bani europeni vom putea conta pentru redresare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 4 iunie 2020