Trump între protestul străzii și revolta generalilor

Corespondență din SUA de la Radu Tudor:

"Rostiți-le numele, tăcerea e trădare" a cerut strada, într-un crescendo revendicativ care s-a propagat ca o undă de șoc în toate colțurile Americii. Au trecut, cortegiile revoltei, până și prin "urbea cea mai plină de ură a țării", 91% albă, nucleu istoric al Klu-Klux-Klan-ului, Vidor, în Texas.

"Sunt momente  în care o fotografie înfățișează  sufletul acestei țări, nonșalanța cu care America apasă genunchiul pe gâtul negrilor, surdă la suferința noastră, la strigătul nostru de disperare. Am văzut, în imaginile sugrumării fără milă a lui George Floyd, chipul unei Americi care nici acum, după atâta discriminare, pauperizare, și suferință disproporționată de Covid-19, nici acum nu ridică, nici un milimetru, genunchiul de pe grumazul afro-americanilor", reamintea Sherrilyn Ifill, consilier juridic al celei mai vechi organizații americane pentru drepturi civile ale populației de culoare, NAACP.

Servitute, segregare, discriminare socială și electorală. Cel puțin 8 dintre primii 12 președinți americani au folosit la Casă Albă munca sclavilor negri; unde astăzi se află Arhivele Naționale era piața centrală de sclavi a Washington-ului. Cuștile cu ființe umane scoase la mezat flancau  bulevardul Independence, iar Decatur, casa din colțul nord-vestic al Pieței Lafayette, scenă a protestelor din aceste zile, a găzduit servi. Biserica anglicană St. John's, spre care președintele Trump a înțeles să-și facă drum,  precedat de o șarja lacrimogenă a poliției călare, pentru a se poza mânuind stângace o Biblie, a oficiat căsătorii și botezuri de robi.

"A călcat în picioare tradițiile, ne-a ofensat strămoșii, a pângărit valorile sacre pe care americanii le împărtășesc. Și pentru ce? E insultător pe multiple planuri, dureros când avem atâtea probleme urgente de rezolvat. Trump găsește de fiecare dată o cale de a ne adânci și mai mult în noroiul și disperarea, în rigola în care vrea să târască întreaga țară", constata senatorul de culoare Cory Booker.

Agitațiile de stradă ale ultimelor două săptămâni l-au surprins pe Trump pe contrasens,  apelând la retorica autoritară roasă de molii a lui Richard Nixon, care în 1968, cînd America era în flăcări după asasinarea liderului pentru drepturi civile Martin Luther King, se înfășura în mantia electorală a pacificatorului.

Precum în acea eră de tristă amintire Nixon, așa Trump și subalternii săi astăzi.

"Am avut până la 3-4-5-600 de ofițeri în Washington, oraș în care a domnit, în ultima săptămână, haosul. Mă bucur că de câteva zile nivelul violenței a scăzut. E rodul acțiunii  președintelui, lucrând cu toate componentele Administrației, nu doar cu Siguranța Internă. Vom restabili legea și ordinea pe străzile capitalei și altor zone metropolitane. Suntem o țară construită pe lege și ordine, și ne vom ocupa de protestatarii care distrug proprietăți, care atacă agenți de ordine publică. Așa ceva nu putem permite", amenința Chad Wolf,  ministrul interimar al Siguranței Interne.

Izolat mental și intelectual de emoția străzii, în contratimp cu istoria, Trump s-a izolat și fizic, extinzând și împrejmuind aproape întreg perimetrul Casei Albe, de la statuia președintelui Jackson de pe strada H, cu un gard negru de sârmă înalt de 2,5 m. și contemplând, până când a fost oprit, desfășurarea armatei.

Suferinței, injustiției acumulate de secole, Trump i-a răspuns cu pumnul de fier al autorității, desfășurând mii de rezerviști și agenți federali, inclusiv efective ale Administrației Închisorilor, trupe de șoc nemaivăzute pe străzile Americii.

"Umblă prin oraș în uniforme sinistre, cu transportoare și elicoptere. Nimeni nu știe de o altă perioadă în care autonomia noastră administrativă - așa limitată cum este - să fi fost atât de nesocotită într-un domeniu atât de important precum acțiunea polițienească. Ar trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru fiecare american, pentru că acum se abat cu duritate asupra noastră, dar Trump a recunoscut că e doar o repetiție. Deci, cine urmează?" întreba primarul capitalei federale, Muriel Bowser. 

Pe caldarâmul străzii 16 Nord-Vest între străzile K și H,  a fost vopsită, cu litere vizibile din spațiu, lozinca mișcării revendicative care cutremură și transformă America, Black Lives Matter.

Baricadat în Casă Albă, fugind de acțiunea politică responsabilă pe care o impune momentul istoric, Trump pare să fi depășit o limită când a plănuit mobilizarea armatei împotriva protestatarilor.  89 de foști înalți oficiali militari și civili ai Pentagonului și-au exprimat public opoziția și îngrijorarea.

James Mattis, care a fost ministrul apărării până-n ianuarie 2019 și legendar comandant de infanterie marină vreme de 44 de ani,  l-a numit pe Trump un "pericol la adresa Constituției" și a cerut pedepsirea tuturor celor care "batjocoresc" documentul fundamental al republicii americane.

"Am considerat că era datoria mea să intervin, dată fiind situația agitată și riscul implicării armatei. Generația mea de lideri, cei care am început îndată după sfârșitul războiului din Vietnam,  ne-am  petrecut cea mai mare parte a carierei încercând să refacem relația cu lumea civilă, relație afectată negativ de prelungitul și nepopularul conflict din Vietnam. A fost nevoie de timp pentru a recâștiga încrederea cetățeanului american", preciza generalul Martin Dempsey, care a fost șeful Marelui Stat Major Interarme din 2011 până-n 2015.  Predecesorul său în funcție, amiralul Mike Mullen, a rupt și el tăcerea ce i-o impune tradiția pentru a condamna "disprețul lui Trump pentru drepturile celor care protestează pașnic".

"Președintele ori nu înțelege Constituția, ori nu-i pasă de ea. Mă bucur că ministrul apărării s-a întors la Pentagon, unde trebuie să rămână. Nu-i o piesă de decor pentru înscenări politice. Ne-am obișnuit din partea lui Trump cu ordine care nu-s executabile. Se comportă de parcă ar conduce Turcia, nu Statele Unite", remarca generalul-locotenent în rezervă Russel Honore.

Necaracteristic, sub presiunea evenimentelor și a liderilor de conștiință, militari și civili, Trump a făcut pași înapoi:  Garda Națională și-a început retragerea, efectivele militare pre-poziționate s-au reîntors în cazărmi, ministrul apărării a reamintit tradiția apolitică a instituției pe care o conduce, iar comandantul Gărzii, generalul Joseph Lengyel a meditat public asupra "cicatricilor istoriei, pe care le purtăm cu toții ca opresori sau oprimați".

Mâine încep să fie înlăturate gardurile din jurul Casei Albe.

Strada aparține iarăși celor care, sfidând pericole sanitare și adversități Executive, s-au ridicat pașnic pentru ca moartea lui George Floyd să aibă sens.

"James Baldwin scria undeva că America e o civilizație care fuge de moarte,  când ar trebui s-o celebreze îmbrațisând cu pasiune enigma care este viața.  La ce ne condamnă pe noi, cei vii,  moartea lui George Floyd? Să ne angajăm în auto-reflecție, să ne re-imaginăm. Sper că această țară e destul de matură - deși istoria ar sugera contrariul - pentru a profita de acest moment ca să fie iar în pas cu vremurile",  reflecta șeful catedrei de studii afro-americane de la universitatea Princeton,  Eddie Glaude.