Undă verde acordului comercial UE-Vietnam și o atenționare pentru România

Uniunea Europeană este în prezent cel mai mare partener comercial al Vietnamului, după China, și a doua piață de export ca mărime, după SUA.

Însă deficitul comercial al Uniunii cu Vietnamul este destul de mare, ajungând la 27 de miliarde de euro, nivel valabil pentru anul 2018.

Acordul va elimina, treptat, peste 99 % din taxele vamale .

Circa 65% din taxele asupra exporturilor europene către Vietnam vor dispărea de îndată ce acordul va intra în vigoare, iar restul va fi eliminat treptat într-o perioadă de până la 10 ani. În ceea ce privește exporturile vietnameze către UE, 71% din taxe vor dispărea odată cu intrarea în vigoare, restul fiind eliminat pe o perioadă de până la 7 ani.

Este, așadar, de așteptat o creștere însemnată a exporturilor europene către această țară cu aproape 100 de milioane de locuitori și cu o economie în plină expansiune.

De asemenea, acordul va deschide și piețele serviciilor vietnameze către întreprinderile din UE, în condițiile în care tot mai multe companii europene se stabilesc deja în această țară.

Acordul este considerat de comentatori unul ”de nouă generație”, făcând parte dintr-o strategie mai largă a Uniunii Europene de a reglementa comerțul cu diferite regiuni ale lumii. Este în același timp, și o declarație politică – spre deosebire de Statele Unite ale Americii sub președinția lui Donald Trump, Uniunea Europeană preferă soluțiile negociate războaielor comerciale.

Înțelegerea comercială cu Vietnamul este ce-a de-a patra dintr-o serie începută în ultimii ani prin Acordul CETA cu Canada, urmată de acordurile cu Japonia și cu Singapore.

Publicația japoneză observă, de altfel, că aprobarea acestui acord în actualul context provocat de pandemia de coronavirus are potențialul de a transforma Vietnamul într-o nouă destinație alternativă față de China – un fenomen care începuse de altfel să se observe încă din anul 2019 și care a fost puternic amplificat de criza sanitară.

Liderii Uniunii Europene s-au pronunțat la unison în ultimele luni pentru reducerea dependenței excesive de produsele care provin din anumite state terțe, îndeosebi atunci când este vorba de produse sau lanțuri de aprovizionare cu valoare strategică.

Acest acord, notabil pentru întreaga Uniune Europeană, trebuie să le dea de gândit decidenților de la București.

În ultimele săptămâni, i-am văzut pe mulți dintre ei foarte optimiști cu privire la relocarea unor linii de producție europene din China în România. Iată însă că acest proces nu se va produce de la sine și că există concurență.

În definitiv, România nu poate și nu trebuie să creadă că-și va rezolva problemele doar devenind atelierul de producție al Uniunii Europene, cu mână de lucru ieftină. Putem și merităm ceva mai mult de atât.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica