
Politică
Europa Plus: Balcanii de Vest, puternic pro-europeni, dar statele regiunii mențin rivalități vechi
Locuitorii Balcanilor de Vest își doresc în majoritate ca țările lor să adere la Uniunea Europeană, scrie site-ul macedonean mia.mk citând un studiu realizat de centrul de cercetare IPSOS în Bosnia și Herțegovina, în perioada 2 februarie – 6 martie 2020.
Întrebați cum ar vota dacă mâine va avea loc un referendum, kosovarii au spus „Da” Uniunii Europene în proporție de 93% - cel mai mare scor pro UE din regiune, iar 74% dintre macedoneni și 76% dintre bosniaci vor în Europa. Dacă locuitorii Balcanilor de Vest vor, în majoritate să fie europeni, întrebarea privind rolul SUA ca partener economic sau politic, nu are aceleași răspunsuri pozitive peste tot.
„Ca răspuns la întrebarea privind cei mai importanți parteneri economici, publicul a dat răspunsuri mixte: o majoritate covârșitoare a kosovarilor aleg Statele Unite, în timp ce doar 13% dintre sârbi le împărtăşesc opinia. Majoritatea cetățenilor Serbiei plasează China (71%) și Rusia (73%) printre cei mai importanți parteneri economici. Majoritatea cetățenilor din Muntenegru consideră Statele Unite drept unul dintre cei mai importanți parteneri economici” scrie publicația macedoneană.
„Potrivit sondajului, majoritatea cetățenilor Muntenegrului consideră, de asemenea, că Statele Unite sunt printre cei mai importanți parteneri politici ai țării lor, în timp ce în doar 29% dintre cetățenii Bosniei și Herțegovinei și 15% dintre cei ai Serbiei sunt de această părere.”
Mai bine să fii ultimul care publică informații de încredere decât să fii primul care publică informații false
Iată ce crede Dino Jahic, redactorul-șef al Centrului Sârb pentru Jurnalism de Investigație (CINS) intervievat de platforma sârbească de luptă împotriva știrilor false, fakenews.rs.
„De exemplu, atunci când tabloidele publică informații despre subvențiile primite de Centrul pentru Jurnalism de Investigație - ca să nu mai spunem că și ele greșesc adesea - adaugă că am primit acești bani pentru a răsturna statul, că desfășurăm o campanie împotriva președintelui sârb Aleksandar Vucic etc. Mai publică și o ilustrație cu o pungă de bani aruncată pe o masă, în fața noastră,” povestește pentru fakenews.rs, Dino Jahic.
„De exemplu, Jorgovanka Tabakovic, politiciană sârbă, obține diploma de doctorat. Analizăm apoi teza de doctorat și dovedim că a preluat mai mult de 20% din text de la alți autori, fără a face referințe la surse. Sau, un alt exemplu - autoritățile spun că lupta împotriva corupției nu a fost niciodată atât de reușită. Noi trimitem apoi sute cereri de acces la informații tuturor instanțelor, procurorilor, poliției ... Și arătăm că, în realitate, cazurile de corupție sunt foarte rar abordate.”
Pentru munca lor, jurnaliștii Centrului Sârb pentru Jurnalism de Investigație au primit, anul trecut, Premiul European pentru Anchetă.
Posibilă reluare a dialogului între Kosovo și Serbia
În Kosovo, înlăturarea taxei de 100% pe produsele importate din Serbia va ajuta la reluarea dialogului dintre Priștina și Belgrad. Taxa a fost impusă pe 21 noiembrie 2018 de guvernul condus de Ramush Haradinaj, fost lider al KLA, Armata pentru Eliberare a Kosovului.
„Înainte de a impune taxa vamală, Serbia a fost cel mai mare exportator de produse în Kosovo, având exporturi de 360de milioane de euro pe an” scrie ziarul de la Priștina, Kosovo Telegrafi.
Jeta Krasniqi, analistă la Institutul Democrat, spune pentru această publicație că, din punct de vedere politic, impozitul a avut un impact atât intern cât și internațional.
„Ceea ce este important pentru noi este să știm care este poziția guvernului kosovar, ce strategie va avea în acest proces. Kosovo trebuie să aibă o strategie reală pentru acest proces, stabilind nu numai principii de negociere, ci și linii roșii, deoarece scopul nu este pur și simplu să revină la dialog. Prin urmare, Kosovo trebuie să aibă un obiectiv clar, să fie reprezentat ca stat și să-și promoveze drepturile la masa tratativelor", a spus Krasniqi pentru Kosovo Telegrafi.
Dialogul dintre Kosovo și Serbia a început în 2011 cu Uniunea Europeană, în calitate de mediator, dar taxa vamală de 100% i-a făcut pe sârbi să oprească negocierile.
Bosnia merge la cinema în mașină
În această vară, Festivalul de Film pentru Tineret de la Sarajevo aduce o atracție cinematografică deosebită pentru locuitorii orașului: cinema pe malul râului Miljacka, direct din mașina proprie, cu popcorn, băuturi și DJ scrie klix.ba.
„Programul Drive-In Cinema va avea loc în perioada 24 - 28 iunie 2020, cinematograful va fi instalat în cartierul Marijin Dvor din Sarajevo, iar capacitatea acestuia va fi de 80 de vehicule pentru un ecran,” scrie publicația. Drive-In Cinema debutează cu pelicula Skin, „un film biografic american, scris și regizat de regizorul israelian Guy Nattiv care urmărește viața lui Bryon Widner, fost membru al unei grupări de skinhead cu influență neo-nazistă.”
Albanezii vor inclusiv pedeapsa cu moartea pentru violențe sexuale asupra minorilor
Societatea albaneză a fost șocată de un caz de viol grav comis împotriva unei fetițe în vârstă de 15 ani, de către gardianul școlii și alți trei tineri de la marginea orașului Tirana, scrie din Albania pentru RFI, Dafina Meço
„Mii de oameni s-au adunat în Albania, din capitala Tirana până în alte orașe precum Durres, Shkodra, Fier, Vlora, Elbasan, Saranda și Korca, pentru a-și face vocea auzită și pentru a-și arăta solidaritatea prin intermediul sloganurilor și mesajelor. Aceștia au denunțat fenomenul violenței sexuale și, de asemenea, au încurajat victimele să nu rămână tăcute în fața violenței și a abuzurilor”.
Manifestanții au cerut pedepsirea făptuitorilor, o listă cu numele pedofililor să fie publicată, iar atacatorii să fie supuși castrării chimice și chiar pedepsei cu moartea în cazuri grave. La marșuri au participat inclusiv bărbați și copii.