Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Campanie electorală în plină pandemie în Polonia

steag_polonia.jpg

Sursa imaginii: 
wikipedia.org

Polonia este, împreună cu Suedia, unul din cele două state UE în care epidemia coronavirusului încă nu a atins vârful de propagare. Zilnic sunt înregistrate între 300 și 600 de cazuri noi în Polonia iar proiecțiile pentru viitorul apropiat nu sunt neapărat promițătoare. În mod practic, statistica cazurilor nu a mai dat semne de scădere de la mijlocul lunii aprilie.

Există scenarii conform cărora numărul cazurilor poate crește simțitor în doar câteva săptămâni, adică exact atunci când vor avea loc alegerile. În aceste condiții, guvernul polonez s-a decis totuși să organizeze alegerile prezidențiale, la capătul a doi ani de campanii continue pentru toate nivelurile administrației în stat, dar și pe fondul alegerilor prezidențiale invalidate din luna mai anul curent. Pe 28 iunie va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, iar dacă niciun candidat nu acumulează 50% plus unu din voturi atunci va avea loc turul al doilea pe 12 iulie. În ce condiții are loc campania prezidențială repetată din Polonia, încercăm să aflăm de la corespondentul RFI în WAW, O. Milewski. 

Spre deosebire de campania invalidată intenționat din lunile aprilie și mai anul curent, campania repetată din această lună este cu adevărat intensivă, iar de data aceasta niciunul din candidați nu mai mimează campania așa cum de exemplu a făcut fosta candidată a Coaliției Civice Małgorzata Kidawa-Błońska. Cea din urmă a fost prompt înlocuită cu Rafał Trzaskowski (primarul Varșoviei), care se dovedește mult mai combativ, fapt imediat reflectat și în sondaje, care îl plasează pe locul doi în acest moment (28-30% față de 41-43% ale lui Duda), cu tendință de creștere și cu șanse reale de a-l învinge pe Andrzej Duda în turul doi. De altfel, și opinia publică este mental mult mai bine pregătită pentru a vota în condiții de pandemie, peste 60% din polonezi declarându-se dispuși să voteze, de această dată existând și vot alternativ prin corespondență care ar trebui să permită protejarea a cel puțin o parte din populație de contacte potențial periculoase prin exercitarea dreptului de vot. 

Una din caracteristicile principale ale acestei campanii este, așadar, prezența epidemiei, Polonia fiind probabil un caz experimental în acest sens, fiindcă sunt puține state în lume care și-au asumat riscul de a purta o campanie electorală în această fază a pandemiei. Totodată, factorul pandemiei rămâne în cărțile jocului politic, fiind tratat pe alocuri ca un soi de joker, existând scenarii, deocamdată teoretice vehiculate în culoarele puterii, prin care e posibilă amânarea turului doi al scrutinului prezidențial din cauza pandemiei. Oficial ar putea fi invocată agravarea stării epidemiologice, însă neoficial mobilul unei asemenea alegeri radicale ar rezulta din șubrezirea șanselor de realegere a lui A. Duda.
Conform acestui scenariu, vehiculat și în media de opoziție de către experți cu viziuni mai degrabă de centru-stânga, Guvernul ar putea institui starea excepțională între cele două tururi, adică la începutul lui lunii iulie, ceea ce ar permite amânarea turului doi cu încă cel puțin trei luni. În acest răstimp, Duda, împreună cu tot aparatul politic-administrativ deținut de Partidul Lege și Justiție ar încerca să redreseze situația electorală a actualului președinte, sau chiar s-ar încerca identificarea unui candidat alternativ. Reamintesc aici, Polonia nu a introdus starea de urgență în primele luni ale pandemiei, folosindu-se de o lege adoptată încă pe timpul guvernării lui Donald Tusk, prin care s-a putut opta pentru declararea doar a stării epidemiologice agravate. În asemenea condiții, guvernul Morawiecki avea spațiu de manevră, prin faptul că nu era obligat să amâne alegerile. Dar iată că, de această dată, apariția unui candidat puternic din partea Coaliției Civice a schimbat ecuația electorală, inversând pozițiile, acolo unde executivul ar putea opta pentru acțiuni pe care le-a evitat cu tot dinadinsul cu numai două luni în urmă. 

La această listă de motive, am putea să adăugăm desigur și criza economică care a început să fie resimțită printre anumite categorii profesionale, capitala Poloniei fiind în ultimele săptămâni martora mai multor proteste ale micilor întreprinzători. Sau, nu putem să nu menționăm scandaluri de corupție legate de corectitudinea achizițiilor de măști împotriva pandemiei. 

În ce privește temele de campanie, atunci tema care domină spațiul public, cel puțin în ultima săptămână, rezultă din încercarea de a manipula pe marginea drepturilor minorității LGBTQ și legalizării parteneriatului civic prin care de facto s-ar permite mariajul între parteneri de același sex. Ei bine, Andrzej Duda a făcut uz zilele trecute de un limbaj foarte dur și agresiv, declarând că ”persoanele din minoritatea LGBT nu sunt oameni” și că ”ar fi mai periculoși decât comunismul” sau că ”ar fi un soi de neo-bolșevici care încearcă să ne ideologizeze copiii”. Bătălia politică pe marginea acestei teme se dă în prezent pe toate canalele media poloneze, pe alocuri cu manifestări verbale foarte agresive, cu intenția închipuită de a-l stigmatiza pe Rafał Trzaskowski, cunoscut pentru poziționarea sa benevolentă față de drepturile comunității LGBTQ, inclusiv prin luări de poziții normative în acest sens încă la începutul carierei sale din fotoliul de primar al Varșoviei. Atunci, Trzaskowski semna o declarație de protejare a acestei comunități și crearea unor instituții specializate pentru dialog și educație sexuală antidiscriminatorie. Duda, în contrapartidă se declară apărător al ”valorilor familiei”, dorind să-l plaseze pe Trzaskowki într-un registru ostil electoratului tradiționalist-conservator. 

Declarațiile lui Duda au devenit subiect de primă pagină și în mediile internaționale de prim rang, alimentând inclusiv agenda politică a unor politicieni din UE, spre exemplu fostul premier belgian declarat ieri că Polonia ar trebui sancționată la nivel comunitar pentru instigare la nerespectarea drepturilor omului. De altfel, conform indicelui ILGA (The International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association) adică Indicele Asociației Internaționale pentru drepturile comunității LGBT, indice ce măsoară toleranța față de comunitate, Polonia s-a clasat pe ultimul loc în Uniunea Europeană, mulți observatori comparând narativul oficial al statului Polonez cu cel al Ungariei sau Rusiei. 
Intrăm zilele acestea în ceea ce se speră a fi ultima fază a campaniei prezidențiale în Polonia, e riscant să facem predicții, dar e foarte posibil să fim martorii turului doi în luna iulie. Însă nimeni nu poate garanta că, aidoma campaniei invalidate din luna mai, vom fi martorii încă unui val de alegeri repetate în toamnă. Polonia nu încetează să ne surprindă în acest sens.