Ar putea un etnic albanez să devină premier în Macedonia de Nord?

Șoferii de taxi kosovari nu știu dacă mai pot rămâne pe piață până la sfârșitul anului pentru că oamenii nu mai au bani și preferă să meargă kilometri pe jos, iar Albania se bucură că pepenii săi au tot mai mare căutare în UE.

În Macedonia, Ali Ahmeti, liderul partidului albanez Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI) face un apel la toți albanezii se unească în jurul unui scop comun: alegerea unui premier de etnie albaneză, scrie  shilomagazine.com.au. Ahmeti le amintește conaționalilor de efortul albanezilor pentru a câștiga drepturi în Macedonia de Nord, o insurecție armată de fapt, încheiată în 2001 cu acordul de la Ohrid, Macedonia de Nord. Acordul a inclus, printre alte drepturi, dispoziții pentru introducerea limbii albaneze ca limbă oficială în administrația locală, în regiuni unde peste 20% din populație vorbește albaneza. Etnicii albanezi compun 25% din populația Macedoniei de Nord.

„Noi, albanezii,  am visat la libertate, egalitate și am luptat pentru ca acest vis să devină realitate. Când credem în ceva, suntem gata să sacrificăm totul,” spune Ali Ahmeti. „Ca albanezi, am știut întotdeauna să ne unim pentru obiective comune, când a fost important și decisiv, în timpul războiului, în timp de criză și în timpul eforturilor noastre constante pentru egalitate și integrare. Împreună putem arăta lumii că țara noastră poate deveni cu adevărat o societate în care fiecare își poate realiza visele și se poate simți egal. O ţară unde un bărbat sau o femeie albaneză poate deveni prim-ministru și poate fi lider demn care va garanta un parteneriat pe viață cu Statele Unite și Uniune Europeană. Și pentru asta, trebuie să ne unim!” continuă politicianul.

Potrivit lui Ali Ahmeti, un premier albanez ar fi un premier al tuturor locuitorilor țării, care va garanta egalitatea între cetățeni, acces egal la locuri de muncă și salarii egale, acces la justiție neselectivă. Un astfel de politician care unește, spune Ali Ahmeti, va începe o nouă epocă în istoria albaneză, în istoria Macedoniei de Nord și chiar a Europei.

Bosnia și Herțegovina pierde 1,5 mld Euro pe an din cauza plecării tinerilor

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unui studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inovare, cu sprijinul Fundației Westminster pentru Democrație din Bosnia și Herțegovina , ca parte a unui proiect susținut de Guvernul Regatului Unit, scrie site-ul avaz.ba

Analiza arată că banii băgați de stat în fiecare an în educația celor care pleacă să muncească în străinătate, este între 650 de milioane și 800 de milioane de euro. În același timp, lipsa tinerilor de pe piața muncii bosniacă scade direct și indirect, 710 milioane de euro din PIBul țării. 

Pe de altă parte, cel mai important beneficiu al fuxurilor migratorii este reprezentat de banii trimiși de diaspora bosniacă în țară: aproximativ 8% din PIB-ul de 17,9 miliarde de euro, adică 1,4 miliarde vin din diaspora. Aceste cifre fac din Bosnia și Herțegovina țara cu cea mai mare pondere în PIB a banilor trimiși de cetățenii aflați la muncă în afara granițelor țării.

Autorul studiului, Nenad Jevtović, avertizează însă:
"Dacă tendința spre emigrare continuă, aceasta va cauza o serie de probleme socio-economice în viitor, unele dintre ele fiind deja perceptibile astăzi - presiuni asupra fondurilor de pensii, sănătății și serviciilor sociale, reducerea potențialului de creștere a PIB ca urmare a scăderii capitalului uman.”

Criza apare atunci când cultura este marginalizată

Iată ce scrie ziarul sârbesc Danas după ce mai mulți oameni de cultură au trimis o scrisoare deschisă guvernului și premierului sârb, în care atrag atenția asupra situației alarmante în care se regăsește cultura sârbească. Autorii scrisorii fac și propuneri de ameliorare, printre măsuri numărându-se crearea unui Fond special de dezvoltare culturală. Ziarul l-a intervievat pe Gojko Bozovic, scriitor și redactor șef al editurii Arhipelag. Acesta spune: 

„Mulți oameni își aduc aminte de cultură doar în perioadele de criză, dar de fapt majoritatea crizelor apar tocmai deoarece cultura este atât de marginalizată și îndepărtată de spațiul public și viața de zi cu zi. Când izbucnește o criză, cultura este recunoscută ca bază de sprijin a societății, dar exact această bază de sprijin este abandonată în perioade de calm,” spune scriitorul. 

„Virusul va trece, dar problemele vor rămâne aceleași,” adaugă acesta. „În plus, virusul va servi mult timp ca pretext universal pentru a justifica eșecul numeroaselor politici publice.”
„Nu poți face cultură investind 100 de euro pe cetățean, pe an, și, în rest să te bazezi pe investițiile străine care sunt, de altfel, mai mari decât subvenţiile propriului nostru stat,” adaugă Gojko Bozovic. 
Acesta anunță, de asemenea, că Festivalul Literaturii Europene de la Belgrad a fost deplasat în noiembrie.

Kosovarii merg kilometri pe jos pentru că nu mai au bani de taxi

În Kosovo, șoferii de taxi se plâng că o duc greu: oamenilor le-au scăzut veniturile și nu mai iau taxiul, scrie site-ul koha.net. 
Proprietarul unei companii de taxi „spune că scăderea veniturilor financiare a făcut ca mulți angajați să să nu mai vină la muncă. El a adăugat, de asemenea, că asistența guvernamentală în această perioadă pandemică nu a fost eficientă. În ceea ce privește asistența guvernului, am solicitat o subvenție pentru chirie, dar încă nu avem nimic concret. În ceea ce privește salariile, unii au fost plătiți, iar alții nu,” spune patronul firmei de taxe kosovare.

"Acum așteptăm sezonul de vară în speranța că diaspora decide să-și petreacă vacanțele în Kosovo, dar dacă această situație continuă astfel, va fi dificil să ne imaginăm că vom rezista până la sfârșitul anului,” adaugă omul de afaceri.

"Oamenii nu călătoresc cu taxiul pentru că nu au bani, și de aceea evită să iasă,” spune un alt patron de firmă de taxi. „Văd cetățeni care merg pe jos kilometri întregi, deși înainte erau clienții noștri. Epidemia ne-a epuizat. Guvernul ar trebui să iasă pe teren și să asculte problemele noastre de astăzi", adaugă acesta.

Pepenii albanezi la mare căutare în UE

Albania își consolidează poziția pe piața agricolă a Uniunii Europene, pe măsură ce exporturile de produse agricole albaneze cresc, scrie agenția albaneză ATA.
„Exporturile de pepene verde din regiunile Lushnja și Fier au crescut considerabil, urmând ritmul de creștere înregistrat de produse cultivate în de seră (roșii, ardei, castraveți), în perioada martie-mai, 2020,” scrie ATA.

Anul trecut, Albania a exportat 25.000 de tone de pepene roșu. Țările UE care importă cele mai mari cantități sunt Germania, Franța și Republica Cehă.

Au contribuit la realizarea revistei presei din Balcanii de Vest:
Dafina Meco, Albania
Hana Hot, Bosnia și Herțegovina
Besiana Krasniqi, Kosovo
Vladana Sivevska, Macedonia de Nord
Dejana Mirkovic-Birtasic, Serbia