Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum au acționat instituțiile Ue în pandemie? Răspund europarlamentarii

microfon_parlamentul_european.jpg

Image source: 
Facebook / Biroul Parlamentului European în România

În prima fază a pandemiei, instituțiile europene s-au dovedit ezitante, în timp ce statele membre au dat dovadă de lipsă de solidaritate. Lucrurile s-au schimbat între timp, dar cum s-a răsfrânt acest episod asupra percepției oamenilor față de Uniunea Europeană?

Reacția instituțiilor europene în criză și euroscepticismul au fost temele principale a dezbaterii online ”Europenism versus euroscrpticism. Viitorul Europei”, sub egida Biroului Parlamentului European în România și a Centrului Român pentru Politici Europene, având ca invitați europarlamentari, universitari și experți.

În acest context, este relevant să reamintim că România se afla, acum un deceniu, la un nivel foarte ridicat de încredere în Uniunea Europeană, de peste 70%, pentru ca, în 2018, să ajungă la un minim istoric de 49% - situat sub media europeană.

Europarlamentarul Eugen Tomac, reprezentant al grulului PPE, pune fenomenul euroscepticismului în strânsă legătură cu fenomenul dezinformării dinspre Federația Rusă.

Eugen Tomac, europarlamentar PPE: ”Cred că există lucruri care în mod firesc au fost sesizate de cetățeni. La început, criza a luat prin surprindere pe toată lumea. Nu sunt chestiuni în plus de spus.

Însă președinta Comisiei a simțit să se adreseze prin mijloacele de informare în masă din Italia și nu numai, cu mesaje prin care a recunoscut că și capacitatea de comunicare la Comisiei și a instituțiilor europene, de la începutul crizei, a lăsat de dorit. Totuși, această chestiune pe care Comisia și-a asumat-o, până la urmă, a fost compensată de un întreg șir de măsuri pe care Uniunea Europeană le-a luat pentru a sprijini statele.

Sigur că trebuie să observăm un lucru absolut esențial. Există actori statali care au fructificat această lipsă de comunicare sau comunicarea extrem de greoaiei din primele clipe ale crizei Covid 19. Să nu uităm că cetățenii europeni, implicit cetățenii români, au avut o anumită neînțelegere în modul în care au încercat state precum Federația Rusă, China, Cuba, care s-au grăbit să afișeze un fel de solidaritate mimată cu Italia la începutul crizei.

Această imagine rămâne o chestiune pe care pe viitor trebuie să o corectăm. Plecând de la această realitate, pe viitor nu putem neglija un lucru absolut evident. Comisia s-a adaptat rapid. A venit cu un set de măsuri, așa numitul Plan Marshall pentru Europa. Sunt resurse pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziția statelor în această perioadă pentru a încerca să facem față șocului care s-a produs pe piața forței de muncă, măsurilor care vin să ajute economia.

Chiar la ultima ședință noi am aprobat o serie de decizii care vin în sprijinul statelor membre. Dincolo de măsurile economice pe care le propune Uniunea Europeană, eu vreau să pun accent pe o chestiune pe care o tratăm mult prea simplist și ignorăm efectele ei. Uitați-vă la o realitate: printre primele 20 de instituții din această lume care sunt căutate de cetățenii europeni și nu numai, ca sursă de informare credibilă este Russia Today.

Faptul că organul de presă, de propagandă al Kremlinului a reușit în această perioadă de criză să se impună ca un instrument de informare pentru publicul european reprezintă o mare provocare”.

 

Cristian Ghinea, eurodeputat în cadrul grupului Renew Europe, explică reacția statelor membre în momentul de început al crizei, dar și atribuțiile limitate ale instituțiilor europene în domeniul sanitar.

 Cristian Ghinea, europarlamentar Renew Europe: ”Depinde cu ce comparăm. Știți senzația pe care o are toată lumea, îndreptățită de altfel, că la început reacția a fost dezamăgitoare. Dar de a cui reacție vorbim?

Senzația aceea pe care am avut în prima, în a doua săptămână, că fiecare stat e pe cont propriu, că acea panică duce la închiderea precipitată a granițelor, la o concurență penibilă și tristă, retrospectiv vorbind, între statele europene referitoare la care pune mâna mai repede pe transportul de măști din China și alte cazuri similare, a fost ca reacție la aceste acțiuni care au fost ale statelor naționale, ale guvernelor naționale.

Această așteptare că guvernele naționale pot să facă cam orice, iar adultul din cameră este mereu Uniunea Europeană, care este mereu responsabilă într-un fel sau altul, este o așteptare nerealistă. Uniunea Europeană nu a fost construită, nu a fost desemnată prin mandatul ei istoric să se ocupe de crize sanitare. Avea foarte puține instrumente la dispoziție. Acum își dezvoltă niște instrumente, inclusiv prin acele rezerve medicale comune pe care le-am legiferat rapid în Parlamentul European.

Da, a fost un răspuns dezamăgitor, unul care arată că în cazuri de criză, conform proverbului românesc, e mai aproape tricoul decât cămașa. Pare că guvernele naționale imediat s-au gândit la ce le e mai aproape de propria piele. Apoi, după ce am tras aer în piept, noi Uniunea, ne-am dat seama că tot împreună putem să cooperăm. Într-o lume modernă, globalizată, nu poți să închizi granițele fără să îți afecteze propria economie, fără să îți afectezi proprii cetățeni.

Așa s-au creat culoarele verzi de transport europene care au fost absolut vitale pentru tot ce însemană producție vitală și distribuție vitală pentru populație.

Gândiți-vă cum ar fi arătat statele europene fără a  avea la dispoziție toate aceste instrumente de la Uniunea Europeană, instrumente care presupun cooperare și acțiuni comune și tot felul de mecanisme care te fac să treci printr-o asemenea criză mai puternic. O primă reacție de panică a guvernelor naționale, care, mai de grabă, s-au dus și ele către mecanismele europene ca să ajute la reacția coordonată”.

 

Creșterea încrederii în Uniunea Europeană depinde, în cele din urmă, de decidenții politici – spune Maria Grapini, eurodeputat din partea grupului Socialiștilor și democraților Europeni.

 Maria Grapini, europarlamentar S&D: ”S-a pornit greu. Nu trebuie să fugim de acest adevăr. Uniunea Europeană nu a avut această experiență și a pornit foarte greu. A creat foarte multe nemulțumiri în statele membre, mai ales în cele care au fost prima dată afectate.

Dar eu vreau să spun ce se întâmplă acum. Este clar, așa cum au spus cei doi colegi, noi am aprobat propunerile Comisiei, care a venit foarte repede din urmă cu multe propuneri. Românii trebuie să înțeleagă corect.

Problema este că mingea acum este la fiecare stat membru. Eu sunt foarte îngrijorată de faptul că am avut săptămâna acesta o întălnire cu doamna comisar Vălean. Sunt în comisia transport turism. La această dezbatere, reprezentatul Comisiei a spus foarte clar că vor utiliza următoare formulă, utilizați banii sau sunt luați înapoi.

Am mai analizat un raport al Curții de Conturi și am văzut că România este între cele 13 state criticate pentru modul în care a folosit banii pe infrastructură. Românii așteaptă să fie trimise proiecte pentru a putea fi finanțate. Banii sunt alocați, dar încă nu avem o cheie. Va depinde de ce decide Consiliul în iulie.

Pe 19 iunie nu s-a ajuns la un consens în Consiliul European privind cheia de distribuție a acestor bani. Vreau să elimin o informație un pic deformată, nu i-aș spune falsă, dată în spațiul public în România de unii europarlamentari, cum că România are atâția bani. România nu are nimic încă!

Cheia de distribuție încă nu s-a stabilit. Sunt state membre și grupuri politice (care doresc anumite lucruri). De exemplu, grupul PPE dorește condiționalitate la alocarea acestor bani, foarte multe condiționalități. Sunt grupuri politice și state care nu doresc aceste condiționalități, datorită acestei crize, nici condiționalități macrofinanciare, nici alte condiționalități.

Cheia, din punctul meu de vedere, trebuie să fie ca banii să fie acordați statelor care au fost cel mai grav afectate. Vreau să vă spun că m-a durut sufletul când am văzut România criticată în raportul Curții de Conturi pe birocrație. Noi tot vorbim în România de birocrație.

Vreau să dau un exemplu, pe care nu l-am văzut în presa din România, din ceea ce a scris aici Curtea de Conturi. La autostrada A1, la care știm bine că avem întârziere, aflu din raportul Curții de Conturi că în România se cere autorizație de construcție pentru fiecare 7km, iar această autostradă este de circa 500km și o autorizație de mediu pentru fiecare 27km. Ne-a dat acest exemplu Curtea de Conturi că nu putem continua cu această birocrație.

Este clar că va depinde de abilitatea și capacitatea administrativă a fiecărui stat membru în atragerea de fondurilor europene. Noi, Pralamentul, ce am putut să facem? De exemplu, să susținem creșterea fondului de coeziune, sau creșterea fondurilor pentru Orizont, pentru cercetare, pentru inovare. Dar noi, Parlamentul European, nu putem, cu toate că noi solicităm creșterea importanței în codecizie a Parlamentului, iar totul este la Consiliul European.

Aici trebuie să spunem că domnul președinte Iohannis are un rol foarte mare în dezbaterea din Consiliu și în impunerea unor principii în această cheie de distribuție a fondurilor. În concluzie, eu cred că această criză sanitară dublată de criza economică, trebuie tratată la pachet. Nu putem trata întâi criza sanitară și după aceea criza economică.

De aceea, spun că în România, spun, Comisia Europeană și anumite agenții de rating, pachetul de măsuri economice este cel mai slab dintre statele membre. V-aș contrazice un pic cu procentul de început. Ați spus că noi am scăzut. Da, am scăzut din punctul de vedere al încrederii în Uniunea Europeană. Tocmai dezbatem astăzi un raport și sunt raportor pe asta. Dar nu este România cea mai sceptică din Uniunea Europeană.

Și creșterea încrederii depinde de cum explică decidenții politici care sunt responsabilitățile partajate. Vedeți încă un fake news. Au spus că nu ne lasă Comisia Europeană să etichetăm produs românesc. Nu e adevărat! Eu m-am luptat și avem regulament în care se indică să etichetăm produs românesc.

Am dat câteva exemple și este foarte important cum dăm informația cetățenilor pentru ca cetățenii să aibă încredere și în același timp să știe ce e de competență națională și ce e de competență europeană. Eu, la cabinet, primesc foarte multe petiții care sunt adresate Uniunii Europene, dar țin de competența națională.

Din punctul de vedere al deciziilor Comisiei și al Parlamentului suntem pe un drum bun, în sensul că tratăm la pachet criza sanitară în spațiul Uniunii Europene, însă este foarte important cum tratăm criza economică”.