Alegeri prezidențiale în Polonia. Va fi Duda reales?

Conform unui sondaj făcut public miercuri, înainte de întâlnirea Trump-Duda (sondaj la comanda postului de radio RMF24), peste 50% din polonezi nu ar considera relațiile de securitate ca fiind prioritare, ci schimbul comercial cu Statele Unite și securitatea energetică. Ori, anume securitatea hard, adică în domeniul apărării militare, a fost cartea principală pe care a încercat să o joace A. Duda la Washington, cu speranța că aceasta va da un nou imbold în ultima fază a campaniei electorale.  

Vizita s-a dovedit a fi mai degrabă o declarație de campanie electorală a lui Trump în suportul lui Duda, practic fără decizii sau angajamente concrete. Nu au fost făcute publice declarații neapărat noi, sau oferite detalii concrete cu privire la teme mari de securitate, așa cum nu a fost confirmată nici sporirea numărului de trupe americane pe teritoriul Poloniei. Notabile sunt totuși declarațiile venite din partea a doi mari giganți economici americani, și anume Microsoft care va investi $1mlrd și Google care va investi în viitorii ani $2mlrd în dezvoltarea unor platforme în Polonia. Însă, aceste investiții nu depind de vizita lui Duda la Casa Albă, despre ele știindu-se deja de mai multe luni.  

Este foarte puțin posibil ca vizita lui Duda în SUA să facă diferența în favoarea lui Duda, astfel încât acesta să fie ales din primul tur. Ori, aceasta ar fi fost miza cu o lună și jumătate în urmă atunci când candidata Coaliției Civice de atunci – Małgorzata Kidawa-Błońska - își amâna campania din cauza pandemiei, iar candidatul conservatorilor-agrarieni - Władysław Kosiniak-Kamysz - părea că ar putea fi principalul contracandidat al lui Duda. Doar atunci mai putea spera echipa lui Duda că acesta poate fi reales din primul tur. Inserarea în a doua campanie prezidențiala a lui R. Trzaskowski a schimbat radical ecuația electorală.

De fapt, mulți se întreabă în Varșovia dacă nu cumva întâlnirea de miercuri de la Casa Albă între Trump și Duda e întâlnirea de adio, fiindcă ambii președinți au șanse de a nu fi realeși.  

Ce spun sondajele înainte du primul tur? Ce șanse au principalii candidați? Care sunt așteptările pentru duminică?

Cel mai evident trend indicat de sondaje este că primul tur va fi adjudecat de Andrzej Duda. E întrebare deschisă, însă, cu ce scor va câștiga Duda primul tur. Trendul din ultimele săptămâni a indicat spre un rezultat mai aproape de 40-41%. Puțini își imaginează în prezent că Duda poate câștiga alegerile din primul tur, așa cum ar fi putut să se întâmple la alegerile invalidate din luna mai. Lucrurile se complică pentru Duda în turul doi, acolo unde acesta poate pierde în fața a doi contra-candidați. Proiecțiile ce rezultă din sondaje îl plasează pe Duda în marja de eroare în lupta electorală cu ce doi. Primul, este Rafał Trzaskowski, candidatul Coaliției Civice, care poate acumula în primul tur în jur de 30% din voturi. Cel de-al doilea este Szymon Hołownia, un candidat independent, adică fără un partid care l-ar susține, și totodată candidatul votului de protest. Acesta este creditat cu aproximativ 10-12% în primul tur, însă conform proiecțiilor de sondare a opiniei publice, Hołownia ar putea să-l învingă pe Duda de o manieră mai convingătoare decât Trzaskowski în turul doi. Problema pentru Hołownia este mai degrabă teoretică, fiindcă e greu de imaginat că va reuși să acopere un decalaj de aproximativ 20% între el și Trzaskowski care este solid pe locul doi în turul întâi, și beneficiază de susținerea Coaliției Civice.

Ar mai fi de spus că Polonia se menține în aceeași paradigmă politică, și, iarăși stă să aleagă între doi mari candidați de dreapta. Duda - candidatul dreptei conservatoare-populiste-naționaliste, popular în zona rurală și zonele urbane mici, și Trzaskowski  - candidatul dreptei liberal-conservatoare cu anumite inflexiuni de centru-stânga, popular în zonele urbane mari. Stânga social-democrată este reprezentată de Robert Biedroń, creditat conform sondajelor cu doar 4% din intenția de vot. Și, mai trebuie menționat candidatul dreptei radicale, Krzysztof Bosak – care ar acumula în jur de 7% din voturi.  

Foarte mult depinde de prezența la vot, aici existând prea multe necunoscute care vor decide enorm direcția în care se va dezvolta Polonia politic în următorii 4-5 ani. Teoretic, în primul tur, o prezență sporită la urne ar avantaja candidații de pe locul doi și trei, însă alegerile parlamentare și euro-parlamentare din 2019 au contrazis această teză (a prezenței sporite la urne). Trebuie să mai menționăm că un număr record de polonezi din diaspora s-au înregistrat pentru a vota, nu mai puțin de 385.000. Prin comparație, la alegerile prezidențiale din 2015 s-au înregistrat doar 250.000 de polonezi din diaspora. Majoritatea celor din diaspora vor vota prin corespondență, existând și alternativa votului la urne la consulate si ambasade doar în unele state în funcție de situația epidemiologică. În legătură cu diaspora încă nu putem trage concluzii, dar e posibil ca aceasta să facă diferența în cazul unui vot foarte strâns, mai ales în turul doi.