Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegeri prezidențiale în Polonia: Duda nu și-a atins obiectivul de a fi reales din primul tur

duda_polonia.png

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timpul campaniei electorale, iunie 2020
Sursa imaginii: 
AFP via rfi.fr

Corespondență din Varșovia

Primul tur al alegerilor prezidențiale în Polonia s-a încheiat. Numărarea voturilor este încă în curs. Emoțiile încă sunt fierbinți, dar totodată a reînceput campania celor doi candidați rămași în cursă pentru turul doi: Președintele Andrzej Duda și contra-candidatul său primarul Varșoviei Rafał Trzaskowski. Urmează două săptămâni foarte încărcate politic și emoțional în Polonia.

Prima și cea mai mare concluzie pe care aș desprinde-o în acest moment este prezența la vot de 64.4%. Este un record egalat doar de alegerile prezidențiale din 1995, atunci când în primul tur la urne se prezentau 64.7% din polonezi, deci, o diferență de doar trei zecimi. S-a confirmat ieri că prezența sporită avantajează nu doar opoziția, dar și candidatul puterii, și, se mai confirmă puternica polarizare și politizare a societății poloneze, cu o opoziție divizată, dar puternică.

Aș continua prin a face o comparație procentuală cu alegerile parlamentare din toamna trecută, atunci când Partidul Lege și Justiție, partidul care îl susține plenar pe Andrzej Duda, a luat 43.5% din voturi. După numărararea a 99.78% din buletinele de vot, Duda a luat aproape exact același procent – adică 43.67% din voturi. Acest rezultat poate fi un indicator îngrijorător pentru actualul președinte deoarece semnalează o anumită plafonare electorală. Mai mult, Duda nu și-a atins obiectivul de a fi reales din primul tur, așa cum ar fi putut să se întâmple la alegerile invalidate din 10 mai. În aceeași logică a calculelor speculative, putem spune că 56% din polonezi nu și-au dat ieri votul pentru Andrzej Duda, preferând oricare alt candidat. Așadar, candidatul care a luat cel mai mare procent în primul tur, are totodată și cel mai mare bazin de vot negativ.

Așa cum indicau sondajele, A. Trzaskowski iese pe locul doi cu 30.34% din voturi. Un rezultat foarte bun având în vedere că acesta a avut efectiv doar două săptămâni de campanie electorală, în timp ce restul candidaților s-au aflat în campanie continuă de cel puțin 3 luni. Mai mult, revenind la candidatul principal de pe vectorul electoral - A. Duda, acesta se bucură de susținerea unei mașini propagandistice imposibil de rivalizat, prin canalele de stat de televiziune și radio. În egală măsură, Duda beneficiază de capacitatea sa de președinte și de executivul PLJ care îl susține. Deci, această diferență de 13% între Trzaskowski și Duda lasă mai degrabă loc pentru un optimism ponderat. Trzaskowski este puternic pe un val ascendent din punct de vedere electoral și urmează zilele viitoare să vedem declarațiile de susținere sau nu din partea celorlalți candidați.

Cei din urmă, au confirmat și ei datele din sondaje. Candidatul independent Szymon Hołownia a luat chiar un scor peste așteptări cu cele 13.35%, iar candidatul de pe locul patru, adică candidatul dreptei radicale a luat și el conform așteptărilor - 6.75%. Perdanții evidenți sunt candidatul Stângii Unite, Robert Biedroń, care nu a reușit să acumuleze decât 2.21%, dar și Władysław Kosiniak-Kamysz, candidatul conservatorilor-agrarieni care a luat doar 2.37%, în timp ce la alegerile invalidate din 10 mai acesta ar fi putut să ia locul doi cu peste 20% din voturi. Ca să tragem o altă concluzie de etapă, implicarea lui Trzaskowski a schimbat radical datele acestei campanii.

Având în vedere prezența record de ieri, adică de 64.4%, cu greu își mai poate imagina cineva că autoritățile actuale vor avea curajul să recurgă la strategii de amânare a turului doi, așa cum s-a vehiculat în campania de dinaintea votului de ieri. Reamintesc, mulți observatori se temeau că autoritățile ar putea invoca starea de urgență din cauza pandemiei. Obiectiv vorbind, pandemia în Polonia este la un nivel stabil cu care lumea s-a obișnuit. Impactul psihologic de masă al pandemiei nu mai este perceput atât de intens ca în luna mai, inclusiv printre acei lideri din interiorul PLJ care s-au opus organizării alegerilor din 10 mai (în special fostul vice-premier Jarosław Gowin). Turul doi va avea loc pe 12 iulie, iar bătălia electorală va fi acerbă. Cei doi candidați sunt creditați de sondaje cu șanse egale, sau diferențe ușor plasabile în marja de eroare. Am putea chiar să fim martorii la situația în care învingătorul ar putea rezulta din diferențe de doar câteva mii de voturi.

Există alte scenarii, care ar putea să devină realitate după turul doi abia, atunci când rezultatele alegerilor ar putea fi contestate la Curtea Constituțională. Ei bine, din cauza procesului la limita legii prin care au fost invalidate alegerile din mai (printr-o decizie politică luată de Jarosław Kaczyński), tot procesul alegerilor din iunie și iulie este juridic contestabil la Curtea Constituțională. Există voci cu autoritate în dreptul constituțional polonez, care afirmă că alegerile din aceste săptămâni sunt nelegale, deși pot fi admise ca legitime datorită popularității votului și a prezenței foarte înalte la urne. Deocamdată acest scenariu rămâne a fi mai degrabă speculativ, dar nu trebuie să excludem în totalitate surprize de acest gen după turul doi.

 
Ascultă aici corespondența din Varșovia