Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Se profilează tot mai clar legarea fondurilor europene de statul de drept

didier_reynders.jpg

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders
Image source: 
Facebook / Didier Reynders

Comisarul pentru justiție al UE, Didier Reynders, s-a pronunțat luni, la Bruxelles,  pentru o legătură „eficientă” între  acordarea fondurilor europene și statul de drept, transmite EU Observer.

Remarca vine în condițiile în care statele membre sunt angajate în negocieri foarte complexe cu privire la bugetul pe următorii șapte ani și programul de redresare economică.

De altfel, chestiunea bugetului este una dintre temele ce-i divizează pe cei 27, înaintea summitului din 17-18 iulie - primul desfășurat în format față în față, de la izbucnirea epidemiei Covid-19.

Cum un comisar nu se pronunță în astfel de probleme în nume personal, ci o face cu acordul instituției, putem lesne deduce că executivul de la Bruxelles își menține poziția cu privire la legarea alocațiilor bugetare de respectarea normelor privind statul de drept.

Comisia este doar autorul propunerii, decizia stă în mâinile statelor membre, care trebuie să hotărască în unanimitate. Și nu se știe în ce măsură s-ar putea întruni consensul.

Președintele Consiliului, Charles Michel, este cel care coordonează negocierile dintre guverne. Pentru el este cât se poate de clar că, pentru mai multe state din vestul Uniunii, legarea banilor de statul de drept reprezintă o condiție de bază.

După cum scrie ziarul britanic The Guardian în ediția sa de luni, premierul danez Mette Frederiksen desfășoară un intens lobby pe lângă Michel pentru a "îngreuna condițiile de finanțare". De asemenea, scrie EU Observer, premierul neerlandez Mark Rutte a susținut necesitatea unui mecanism puternic care să stea în spatele alocării fondurilor.

Deloc întâmplător, vorbim despre state care fac parte din așa numitul grup al ”frugalilor”, alături de Austria și Suedia. Aceste țări susțin cheltuieli mai mici și efectuate în condiții mai dure. Dar nu sunt doar „frugalii”.

Germania este și ea de acord cu aceste condiționalități, la fel ca multe alte voci politice, mai ales dinspre PPE.

Și tocmai aici s-ar putea găsi spațiul de negociere cu ”frugalii”, care vor ca banii din programul de redresare economică să fie alocați sub formă de împrumuturi, nu subvenții. Un control strict asupra alocării banilor și posibilitatea blocării fondurilor la cel mai mic semn că aceștia ar fi cheltuiți fraudulos ar putea reprezenta terenul pe care cuplul franco-german și ”frugalii” să se poată întâlni.

Dar Polonia și Ungaria? Aflate în procedura de declanșare  Articolului 7 din tratat, tocmai din cauza derapajelor de la statul de drept, aceste două state central-europene au respins cel mai vocal condiționalitățile, mai ales în cazul unui mecanism automat de declanșare a sancțiunilor.

În acest caz, Budapesta și Varșovia au amenințat că vor bloca bugetul european. Dar, având în vedere că sunt state net beneficiare, întrebarea este ce ar fi mai bine pentru ele: un buget acordat condiționat sau niciun buget? 

Un posibil compromis l-ar putea reprezenta deciderea eventualelor sancțiuni cu votul majorității calificate din Consiliu. Idee cu care cel puțin Polonia a părut a fi de acord.

Dar România? Ei bine, după cum a declarat președintele Iohannis în februarie, România nu se opune mecanismului care leagă acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept. Dar, a subliniat Iohannis, specialiștii mai au mult de lucru până la elaborarea unui mecanism funcțional.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 1 iulie 2020