Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Temperatura democrației în Europa Centrală, la vreme de pandemie

europa_bun2.png

Regiunile Europei în viziunea Institutului pentru Denumiri Geografice din Germania (Ständigen Ausschuss für geographische Namen - StAGN)
Image source: 
Wikimedia Commons

În momente de instabilitate și insecuritate cum sunt cele date de pandemia Covid-19, democrațiile se pot fragiliza. Ce se întâmplă pe flancul Estic al Uniunii Europene, acolo unde democrațiile sunt – se știe – mai puțin consolidate decât cele din vechile state membre?

Aflăm din raportul GLOBSEC, un think-thank cu sediul la Bratislava - și aceasta, grație proiectului Europa Plus, al RFI România în cooperare cu Agenția Universitară a Francofoniei pentru Europa Centrală și Orientală.

Raportul aruncă o privire asupra democrației și guvernanței în 10 țări din regiune: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia. Lor li s-a adăugat Austria, o democrație deja consolidată. Așadar, vorbim despre națiuni care ocupă un teritoriu continuu, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Vestea bună pe care ne-o dau autorii raportului este că, în general, democrațiile liberale din regiune încă funcționează, chiar dacă unele se confruntă cu mari probleme.

Riscurile ar fi ca sistemele politice pluraliste să cedeze modelului hibrid denaturat, în care media liberă sau alegerile libere sunt doar cu numele. În general, cetățenii din regiune par să fie conștienți de acest risc, iar acest sentiment în sine este un antidot împotriva tendințelor autoritariste, spun autorii.

Privind însă cifrele, constatăm discrepanțe mari între țări. De exemplu, atunci când oamenii sunt întrebați dacă susțin democrația, cu alegeri la termen și multipartidism sau, dimpotrivă, ar opta pentru un lider puternic, care să nu țină cont de alegeri și Parlament.

Ei bine, ungurii și austriecii dovedesc o susținere puternică pentru varianta democratică – 81%, respectiv 92% dintre cei intervievați. La polul opus îi găsim pe bulgari, unde 35% au susținut varianta democratică și 45% pe cea autoritaristă.

România de află la mijlocul clasamentului, cu 50% pentru democrație și 34% pentru autoritarism, cifre asemănătoare cu cele din dreptul Slovaciei.

Un alt element important îl constituie gradul de satisfacție al locuitorilor cu privire la guvernare. Iarăși, discrepanțele sunt mari în regiune.

Autorii au alcătuit un indice, pe baza a 11 întrebări - un scor de +100 ar însemna o satisfacție deplină a respondenților pentru sistemul în care trăiesc; un scor de -100 ar indica o nemulțumire completă.

Ei bine, aici stăm prost. Nu chiar cel mai prost, fiindcă mai jos îi găsim iarăși pe bulgari, cu -46%. Noi suntem penultimii, cu -32%.

Cei mai mulțumiți sunt, după cum era de așteptat, austriecii, cu +92%, iar vecinii unguri sunt undeva la linia de plutire, cu un minus de doar 2%.

Buna guvernare, încrederea în mass-media, în instituțiile și în societatea civilă activă sunt acum cruciale pentru ca societățile democratice să rămână stabile, să avanseze și să depășească provocările, susține raportul. Dar dacă societățile nu au aceste componente? – iată întrebarea la care autorii ne îndeamnă să reflectăm.

Întregul studiu sociologic poate fi consultat aici

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 7 iulie 2020