Cuza și Paulescu, teoreticienii antisemitismului și fascismului românesc

Reporter: Cine erau A.C. Cuza și Nicolae Paulescu?  

Horia Bozdoghină: A.C. Cuza era născut în anul 1857 la Iași, ruda îndepărtată a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După studii la Paris și Bruxelles a devenit profesor de economie politică la Universitatea din Iași. A fost-o perioadă de timp decanul Facultății de Drept din Iași.

Nicolae Paulescu era născut în anul 1869 la București. A studiat medicina la Paris unde a obținut două doctorate. Ulterior s-a întors la București unde a devenit profesor de fiziologie la Facultatea de medicină.

Reporter: Se poate spune că ei au fost principalii teoreticieni ai antisemitismului și fascismului românesc? 

Horia Bozdoghină: Din numărul mare de broșuri, cărți și articole virulent antisemite,  publicate în oficiosul Ligii Apărării Național Creștine, ziarul Apărarea Națională, reiese clar că cei doi universitari au fost principalii, dar nu singurii teoreticeni ai antisemitismului românesc. 

A.C. Cuza și Paulescu își popularizau ideile antisemite și fasciste în ziarul Apărarea Națională

Lucrari ale lui A.C.Cuza: Doctrina naționalistă creștină, Naționalitatea în artă, Numerus clausus. 

Lucrări ale lui Paulescu: Degenerarea rasei jidănești, Sinagoga și Biserica față de pacificarea omenirii, Tălmăcirea Apocalipsului - Soarta viitoare a jidănismului. 

Reporter: Care a fost relația lui Cuza și Paulescu (atât cât a trăit) cu Mișcarea Legionară? 

Horia Bozdoghină: Liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a fost puternic influențat de propaganda antisemită a celor doi universitari.

În lucrarea sa Pentru legionari, liderul Mișcării  recunoaste influența atât a lui A.C. Cuza cât și a lui Nicolae Paulescu în demersurile sale politice antisemite.

Apoi, Corneliu Zelea Codreanu a avut un rol major în constituirea Ligii Apărării Național Creștine în anul 1923, partid politic fascist întemeiat de A.C.Cuza și Nicolae Paulescu.

De altfel, Nicolae Paulescu a fost martor apărător al lui Codreanu la procesul de omor împotriva prefectului de poliție Constantin Manciu pe care acesta l-a avut în anul 1924. 

Reporter: Paulescu este considerat în România de mulți descoperitorul insulinei. A jucat antisemitismul său furibund un rol în nerecunoașterea sa pe plan internațional în această calitate? 

Horia Bozdoghină: Este puțin probabil ca în anul 1923 virulența antisemită a lui  Nicolae Paulescu să fi fost cunoscută pe plan extern.

Toate scrieriile antisemite ale lui Paulescu până în anul 1923 au fost redactate în limba română. Nu exista nicio dovadă serioasă că antisemitismul său virulent a reprezentat o piedică în recunoașterea pe plan international a contribuției sale în descoperirea insulinei. 

Știu că sunt voci care susțin că antisemitismul său virulent l-a privat de recunoaștere internațională, dar nu există nicio dovadă care să ateste acest aspect.

Așa cum am arătat în volumul Polemica Paulescu: știință, politică, memorie, scrisă împreună cu prof.univ.dr. Peter Manu, Arhiva Nobel nu dezvăluie nicio indicație că lista celor invitați să nominalizeze candidaîi pentru premiul Nobel din 1923 ar fi inclus vreun profesor din România. Practic nu a fost nominalizat. De ce? Nu doresc sa fac speculații. 

Reporter: AC Cuza a emis împreună cu Octavian Goga, al cărui vicepremier a fost în efemerul guvern impus de Carol al II-lea la sfârșitul lui 1937 decretele care au afectat o mare proporție a populației evreiești. În ce au constat aceste decrete? 

A.C. Cuza a fost considerat "patriarhul antisemitismului românesc"

Horia Bozdoghină: Guvernul Goga-Cuza, mai precis Goga întrucât rolul guvernamental al lui A.C.Cuza a fost relativ minor (avea 80 de ani) a fost un guvern de scurtă durată dar care a transformat antisemitismul în politica de stat. 

Deși a fost la guvernare doar 44 de zile, acesta și-a atras criticile vehemente ale aliaților tradiționali ai României și a fost privit cu vădită satisfacție de cercurile naziste de la Berlin.

Guvernul Goga a elaborat mai multe legi antisemite dar scot în evidență Decretul-lege nr. 169/22 ianuarie 1938, prin care a revizuit cetățenia evreilor din România.

Bazata pe o filosofie rasist-antisemită, legea, pusă în aplicare de guvernul condus de Patriarhul Miron Cristea  a lăsat fără cetățenie română 225.222 de evrei din România.

Reporter: Ce atitudine a avut AC Cuza față de regimul Antonescu?  

Horia Bozdoghină: În perioada dictaturii antonesciene, A.C. Cuza și-a manifestat simpatia față de alianța României cu Germania nazistă și a salutat măsurile antisemite adoptate de mareșalul Ion Antonescu. Vârsta înaintată nu i-a mai permis să întreprindă acțiuni politice majore. A decedat în 1947.

Reporter: Ce rol a avut aportul teoretic și practic în politică al lui AC Cuza și Paulescu în Holocaustul din România? A fost Paulescu un nazist avant la lettre? 

Horia Bozdoghină: Atât A.C.Cuza cât și Nicolae Paulescu pot fi considerați naziști avant la lettre. De altfel, A.C. Cuza brava în discursurile sale parlamentare că el a avut primele scrieri antisemite în anul 1889, când Hitler abia se născuse.

Paulescu a publicat broșuri de un antisemitism virulent

Nicolae Paulescu a publicat broșuri rasial-antisemite încă din anii ‘20, în care îi prezenta pe evrei inferiori din punct de vedere biologic.

Doar un exemplu. Lucrarea "Degenerarea rasei jidănești" a fost publicată de Paulescu în 1928. Coperta conține titlul academic al lui Paulescu și o zvastică (semnul politic al Ligii Apărării Național Creștine - LANC).

Paulescu a dorit să transforme antisemitismul în "știință".  El este autorul așa-numitului "antisemitism științific."

Aceste lucrări pseudo-științifice erau amplu popularizate de oficiosul LANC, ziarul Apărarea Națională, în rândul membrilor și simpatizanților acestui partid politic încă de la sfârșitul anilor ‘20.

Prin activitatea lor politică, prin scrierile și discursurile lor politice, atât A.C. Cuza cât și Paulescu au instigat la ură împotriva evreilor.

A.C. Cuza și-a câștigat titlul de "patriarh al antisemitismului românesc" iar Paulescu a denaturat medicina în vederea teoretizării inferiorității biologice a evreilor în ceea ce el numea "antisemitism științific." 

Deși a murit în 1931, înaintea Holocaustului, Paulescu s-a pronunțat în favoarea exterminării evreilor în lucrarea Tălmăcirea Apocalipsului. Soarta viitoare a jidanimii. În epilogul acestei broșuri Paulescu se pronunța pentru "exterminarea jidanilor." 

Horia Bozdoghină este autorul cărții Antisemitismul lui A C Cuza în politica românească și coautor împreună cu Peter Manu al cărții Polemica Paulescu: știință, politică, memorie