
Politică
Statul de drept, MCV și Covid19
eu_ybq-x0am8q60.jpg

Apărarea statului drept, această rățușcă urâtă a UE de azi, a fost poziționată de Germania printre dosarele cele mai fierbinți ale președinției sale europene care a debutat la 1 iulie.
Angela Merkel a spus-o în 8 iulie în Parlamentul European la Bruxelles, în timp ce la Consiliu a avut loc o prezentare orală a Comisiei Europene privind MCV-ul.
Prezentarea face parte din rutina cooperării între instituțiile UE. Următorul raport privind progresele României și cele ale Bulgariei va fi publicat spre sfârșitul anului.
Criza Covid19 a împiedicat Comisia să adune prea multe elemente noi de analiză pâna la această dată.
Dar tot in a doua jumătate a anului, Comisia Europeană prezintă noul cadru de susținere a statului de drept , în urma derapajelor din mai multe state membre. Acesta va fi un mecanism global de monitorizare.
România și Bulgaria au ambiția să scape de MCV-ul care le-a pus într-o categorie inferioară în UE încă din 2007 și să fie primite, ca și restul țărilor UE , în noul mecanism global.
Bruxelles propusese încă de anul trecut ca doar Bulgaria să scape de monitorizarea veche, dar majoritatea statelor au preferat atunci să amâne decizia.
Ambiția Bucureștiului și a Sofiei este de a intra în rândul lumii din acest punct de vedere, dar situatia nu s-a ameliorat simțitor între timp, după cum cred unele state membre.
Criza Covid19 poate fi însă de natură a inspira unele capitale cum sunt Haga, Berlin sau chiar Paris; rămâne de văzut dacă ele vor relativiza situația sau dacă, dimpotrivă, ele vor fi încă și mai dure.