Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Pagina de istorie: Manifestul Russell-Einstein - Când oamenii de știință au spus nu armelor de distrugere în masă

russell-einstein.jpg

Coperta discului cu înregistrarea apelului către lume formulat de Bertrand Russel și Albert Einstein
Sursa imaginii: 
pinterest.com

În 9 iulie 1955, în plin Război Rece, la Londra, filozoful britanic Bertrand Russell făcea public un document semnat de cei mai luminați oameni de știință ai momentului, printre care și Albert Einstein. Documentul trăgea un serios semnal de alarmă cu privire la armele de distrugere în masă și pericolul înarmării nucleare a statelor. Care a fost urmarea acestui manifest Einstein-Russell, aflați din Pagina de istorie de astăzi.

Prima detonare a unei bombe nucleare, aflată în teste, avusese loc în 16 iulie 1945, în deșertul din New Mexico. Au urmat cele două bombe atomice detonate la Hiroshima și Nagasaki în august 1945, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial. Imediat după acest moment, omul de știință britanic Bertrand Russell a început să scrie și să publice o serie de avertismente asupra pericolului înarmării nucleare a statelor care ar putea duce la ștergerea vieții de pe planetă.

De altfel, după Hiroshima, și Joseph Rotblat, singurul om de știință care a părăsit proiectul Manhattan din motive de etică și morală, a devenit îngrijorat de soarta întregii umanități. Cei doi, Russell și Rotblat au colaborat cu Albert Einstein în elaborarea unui document care a devenit ulterior Manifestul Russell-Einstein. Albert Einstein a semnat manifestul chiar cu câteva zile înainte să moară, iar Russell a reușit să convingă alți 11 câștigători ai Premiului Nobel să se alăture cauzei lor și să semneze documentul.

Astfel că în 9 iulie 1955, oamenii de știință erau pregătiți să facă public manifestul. Au organizat o conferință de presă la Londra, la Caxton Hall, însă au închiriat, inițial, o sală prea mică pentru interesul manifestat de presă și de public. Până la urmă, conferința de presă a avut loc într-o sală mai mare, care a devenit și ea neîncăpătoare.

Inițial, oamenii de știință au avut de-a face cu o ostilitate fățișă a presei, apoi, pe parcurs, ziariștii au fost convinși de argumentele lui Russell, iar manifestul a ajuns pe prima pagină a multor ziare ale vremii. Documentul cerea și organizarea unei conferințe a oamenilor de știință, care să pună problema pericolelor armelor de distrugere în masă, la nivel internațional. Condiția primordială era ca această conferință să fie neutră din punct de vedere politic.

Prima astfel de conferință ar fi trebuit să aibă loc în India, dar a fost amânată de izbucnirea crizei Canalului Suez. Apoi multimilionarul Aristotel Onassis s-a oferit să finanțeze organizarea întâlnirii în Monaco, dar a fost refuzat. Un alt industriaș canadian, Cyrus Eaton, care îl cunoștea pe Bertrand Russell încă din 1938, s-a oferit să finanțeze organizarea conferinței în orașul său natal, Pugwash, din Noua Scoție.

Cum era de așteptat, Manifestul Russell-Einstein a devenit documentul fondator al conferințelor Pugwash. De altfel, această inițiativă, Conferința Pugwash pentru Știință și Afaceri Mondiale și inițiatorul ei, Bertrand Russell au fost răsplătiți cu un premiu Nobel pentru Pace în 1995. Russell a primit această onoare post-mortem, pentru că omul de știință a murit în 2 februarie 1970, în urma unei gripe.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie