Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Două decizii istorice ale Curții Supreme americane: Trump nu-i mai presus de lege, dar finanțele sale pot rămâne un secret

trump.jpg

Image source: 
Twitter/Donald Trump

Două hotărâri îndelung așteptate și extrem de importante privind finanțele președintelui Trump au încheiat ieri sesiunea 2020 a Curții Supreme a Statelor Unite. Hotărârile, ambele 7-2, se referă la declarații de impozit și alte documente aflate în posesia a trei entități private și solicitate de Procuratura din Manhattan și respectiv de Parlamentul federal în legătură cu o serie de investigații privind posibile ilegalități comise de Donald Trump sau posibile legături de afaceri care ar putea influența deciziile sale politice sau afecta capacitatea sa de a guverna în interesul națiunii. Președintele Trump a refuzat sistematic să prezinte documentele solicitate, invocând imunitate absolută sau privilegiu executiv. Cele două sentințe nu i-au dat dreptate pe fond, dar i-au recunoscut dreptul de a introduce, în ambele cazuri,  obiecții procedurale care vor amâna aflarea adevărului.

Corespondentul RFI Radu Tudor relatează din SUA:

Pentru cei ce rătăcesc de ani de zile prin hățișul finanțelor trumpiene decizia de ieri a Curții Supreme e un licăr de speranță.

Un licăr ce se poate stinge, pentru că până la dezlegarea întunecatelor mistere ale afacerilor prezidențiale e cale lungă și presărată cu obstacole.

Trei comitete parlamentare, Finanțe, Informații și Control, au cerut băncilor Capital One și Deutsche și  firmei de expertiză contabilă  Mazars Internațional documente privindu-l pe Trump, pe cei trei copiii ai săi cu care este asociat în afaceri, și 15 entități ale trustului Trump; avocații președintelui au acționat în instanță pentru a opri predarea documentelor.

“Încearcă, Trump, să tergiverseze cât poate, să folosească legile pentru a câștiga, dar mai presus de orice pentru a intimida și a amâna momentul adevărului. Citațiile parlamentare au fost redactate în 2019, prea târziu și neînțelegând că Trump va obstrucționa. Acum, dacă primesc ce vor,  primesc după alegeri”, considera David Fahrenthold, jurnalist la Washington Post, unul dintre rătăcitorii prin hățiș. 

Separat, în alte scopuri investigative,  procuratura din Manhattan a cerut firmei Mazars declarații de impozit începând cu anul 2011 și alte documente financiare aparținând lui Trump personal și antreprizelor familiale.

“Ieri a fost o zi neagră pentru Donald Trump. Știe că procurorul Cy Vance va avea în mână probele. Știe dacă a mințit în formulare, supraevaluindu-și fraudulos proprietățile pentru  împrumuri, sau subevalundu-le pentru fisc. Știe că un proces penal împotriva lui e posibil dacă pierde alegerile”, observa Claire McCaskill, fost senator federal și procuror.

Avocații lui Trump au încercat să pareze cele două demersuri cu tactici diferite.  Procuraturii din Manhattan - care convocase un mare juriu pentru a corobora dezvăluirile fostului "consigliere" al concernului Trump, Michael Cohen, privind malversațiuni financiare și încălcări ale Codului Electoral i- au răspuns în esență  că Trump - care când nu e pe terenurile sale de golf își petrece timpul uitându-se la televizor și postând mesaje pe Twitter - e prea ocupat cu responsabilitățile grele ale funcției ca să poată fi deranjat pentru fleacuri. Parlamentului reprezentanții legali ai președintelui i-au opus doctrina niciodată invocată până acum a imunității absolute.

Curtea Supremă a respins categoric ambele tactici ale apărării, reafirmând, în opinii scrise de Judecătorul-Șef John Roberts și împărtășite atât de cei patru juriști "liberali" cât și de cei doi magistrați numiți de Trump, Neil Gorsuch și Brett Kavanaugh, că președintele nu-i mai presus de lege, că nu poate beneficia de tratament preferențial în relația cu forurile investigative, că nu se poate prevala de drepturi juridice care nu sunt acordate cetățenilor de rând. Imunitatea prezidențială absolută nu există, cum n-a existat nici pentru predecesorii lui Trump, iar Parlamentului i se recunoaște competența constituțională în raport cu Executivul. "Tribunalul suprem a reafirmat autoritatea de control, datoria Legislativului federal de a scoate la lumină adevărul privind legăturile ascunse ale lui Trump cu Rusia", declara, îndată după anunțarea verdictului, președinta Camerei, Nancy Pelosi.

“Care este obiectivul demersului parlamentar? Își arogă dreptul de a investiga mai tot ce-i sub soare, dar pe care dintre  cele 16 împuterniciri înșiruite în Constituție le invocă în acest caz specific? Spune, Parlamentul,  că vrea să știe, de pildă, dacă ministrul de finanțe sau șeful Fiscului i-au făcut favoruri lui Trump. Va decide instanța inferioară, dar în acel cadru avocații președintelui vor fi acum handicapați, pentru că li s-a luat argumentul cel mai potent, imunitatea prezidențială”, opina Andrew Napolitano, fost judecător, comentator la oficiosul Republican Fox-TV.

Ambele cazuri reintră în circuitul judecătoresc, la New York și Washington, pentru  delimitări și, în cazul Parlamentului, recalibrări. Scenariul optimist este că acest proces va aduce răspunsuri îndelung așteptate și amânate, va face lumină în cotloanele ascunse ale universului politico-financiar trumpian;  scenariul pesimist este deja scris de Jay Sekulow, care a pledat în favoarea lui Trump la Curtea Supremă, și care anunță, "suntem mulțumiți de hotărârile Curții, care a blocat temporar accesul Parlamentului federal și procuraturii din Manhattan la documentele financiare ale președintelui. Vom ridica noi obiecții constituționale în instanțele inferioare".

“Declarațiile de impozit aproape sigur vor trebui predate marelui juriu newyorkez, dar nu știm dacă ele conțin elemente incriminatorii. Politic vorbind, Trump s-a descurcat de minune. Strategia sa de a lungi procedura dincolo de scrutinul din noiembrie a fost un succes total. A scăpat și de amenințarea cea mai mare, ca Parlamentul să pună mâna pe documentele sale financiare și să le facă publice înaintea alegerilor”, puncta Tom Goldstein, avocat-pledant la Curtea Supremă.

Această semi-victorie n- a oprit obișnuitul vitriol twitterar al liderului lumii libere care se declară victimizat,  vânat de Procurorul Special  Mueller și de alții, și acum forțat să se bată în "New York-ul corupt politic".  O soartă cum nici un alt președinte american n-a avut. "I-am prins pe dușmanii mei spionându-mi campania - cel mai mare scandal din istoria Americii. Ce li s-a întâmplat? Nimic, " s-a plâns Trump.

“Procedurile se pot derula foarte repede. În cazul înregistrărilor lui Nixon cerute în scandalul Watergate a fost nevoie de trei luni; disputa electorală Bush-Gore din 2000 a fost adjudecată în 36 de zile.  E vorba acum de prezidențialele din 2020 și mă aștept ca procurorul Vance să acționeze extrem de expeditiv. E foarte posibil să avem un deznodământ înaintea alegerilor din noiembrie”, anticipa fostul înalt funcționar al ministerului Justiției, Neal Katyal.