Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri prezidențiale: Polonia, între iliberalism și "Ne-a ajuns"

polonia_alegeri.jpg

REUTERS/Kacper Pempel

Polonezii își aleg duminică președintele, la capătul a 2 ani de campanii electorale. Ultima bătălie electorală se dă în această duminică între președintele conservator-naționalist Andrzej Duda și primarul liberal-centrist al Varșoviei Rafał Trzaskowski.

 

 În primul tur, cel dintâi a luat 43.5% (8.5 mln votanți), iar cel din urmă 30.5% (5.9 mln). Aparent, Duda ar trebui să aibă o sarcină lejeră, având nevoie de doar încă 7-8% din voturi, în timp ce Trzaskowski are o sarcină aproape imposibilă de a acoperi un ecart de 20% pentru a câștiga. 

Ca să ne dăm seama cât de strânsă poate fi diferența între Duda și Trzaskowki, ar fi cazul să tragem o paralelă cu rezultatul alegrilor pentru Senat din toamna trecută. Atunci, senatul Poloniei a fost ales cu votul a 18 201 348 de voturi.

Majoritatea care a înclinat balanța în favoarea opoziției a fost decisă de doar 320 de voturi, adică în toamnă opoziția în Polonia a câștigat cu diferența a numai 320 de voturi camera superioară a parlamentului. În Sejm, Partidul Lege și Justiție, și-a păstrat majoritatea, chiar dacă în număr puțin redus.

Dacă, adăugăm la această observație și aritmetica turului întâi de acum două săptămâni, plus trendul preferințelor electorale măsurate în ultimele săptămâni, prin care majoritatea votanților celorlalți candidați și-ar da votul în turul doi mai degrabă pentru Trzaskowki (în jur de 75% din aceștia), atunci cuvântul cheie este ”remiză”. 

Unul din ultimele sondaje de vineri, în ultima zi de campanie, le dă celor doi candidați la egalitate în jur de 44 și 45%, iar aproximativ 10-11% din votanți sunt încă indeciși. Cei doi candidați așadar, au avut două mari sarcini în aceste două săptămâni. Una, de a atrage simpatia celor 5.1 mln de votanți ce au votat pentru alți candidați în primul tur.

Aici, se pare că, câștigător a fost Trzaskowski. Cea de-a doua sarcină, a fost de a activiza electoratul pasiv, ce însumează cam 10 mln de votanți. Și aici avem o mare necunoscută, fiindcă nu putem prezice prezența la urne duminică. Știm doar că în scrutinele prezidențiale precedente, în turul doi, atunci când a avut loc, prezența a fost de fiecare dată mai mare, uneori chiar cu 6% mai mare decât în primul tur, cum a fost de exemplu în 2015. Dacă această observație va rămâne validă, atunci sunt șanse ca duminică nu mai puțin de 70% din polonezi să iasă la vot. Ar fi un record absolut! 

Ce ar mai fi de adăugat aici, este activismul fără precedent al tinerilor. Pentru prim oară, într-un scrutin prezidențial în Polonia în primul tur, segmentul de vârstă între 18-25, a fost mai activ decât cei cu vârsta de 60 și mai mult. Vom vedea abia lunea viitoare dacă vom putea afirma că numele următorului președinte polonez va fi decis de tineri. Ar fi o altă premieră pentru Polonia. 

Ce semnificație regională au alegerile de duminică? 

Alegerea va fi una crucială atât pentru Polonia, cât și pentru regiunea Europei Centrale și de Est, fiindcă stabilește un trend între două modele de dezvoltare politică: unul conservator-tradiționalist, populist, naționalist, cu tendințe autoritare și cu o politică externă marcată de fobii istorice; și, cel de-al doilea model, marcat de o Polonie pe care am putut-o observa la începutul deceniului trecut – un lider regional deschis la dialog, o ancoră a modelului democratic occidental și a dezvoltării relațiilor constructive cu lumea din jur.

Alegerea lui Duda duminică ar însemna că Polonia va continua pe calea scenariului maghiar al lui Viktor Orban, care încă cu 5 ani în urmă era declarat exemplu de urmat de către Jarosław Kaczyński. Pe durata mandatului său de cinci ani, Andrzej Duda a fost numit ”notarul Partidului Lege și Justiție”, fiindcă a semnat practic 99% din legile acestui partid fără nici o obiecție. În cei cinci ani, totuși, Partidul Lege și Justiție nu a reușit să se apropie de modelul lui Orban atât cât și-ar fi dorit. 

Unul din motivele acestei ”semi-reușite” a fost opoziția din Polonia care s-a dovedit a fi mult mai rezistentă și combativă decât în Ungaria, lucru demonstrat și prin numeroasele mișcări de protest din ultimii ani, dar și de rezultatele de la alegerile din toamna trecută când Senatul a fost adjudecat de opoziție.

Așadar, alegerile de duminică sunt și un plebiscit asupra încrederii în partidul de guvernământ și așa-numitul model al democrației iliberale. Ei bine, sloganul de campanie al lui Trzaskowski sună simplu: ”Ne-a fost de-ajuns!” ("Mamy dość!") Vom vedea duminică dacă, într-adevăr, Poloniei i-a fost de-ajuns.