Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ambasadoarea Franței în România, Michèle Ramis: În criză, avem nevoie de o Europă mai suverană

amb.png

E. S. Michèle Ramis ambasadoarea Franței la București
Image source: 
RFI România

De Ziua Națională a Franței, doamna Michèle Ramis ambasadoarea acestei țări la București vorbește la RFI România despre felul în care va fi marcată această zi, în Franța și în lume, în condițiile speciale ale pandemiei. De asemenea, expune poziția Franței privind relansarea economică a Uniunii Europene și viitorul proiectului european. O parte importantă a discuției s-a axat pe viitorul investițiilor franceze în România, în contextul crizei economice generate de pandemie: prezența economică franceză nu se va reduce, ba chiar va crește, pentru că există noi oportunități de relocare.

Ovidiu Nahoi: Doamnă ambasador, iată că în acest an, ziua de 14 iulie vine  în condiții cu totul speciale – cum va fi sărbătorită în acest an Ziua Franței, în Franța, în România și în lume?

Michèle Ramis: Mai întâi, vă mulțumesc foarte mult pentru ocazia de a le vorbi ascultătorilor dumneavoastră cu ocazia zilei de 14 iulie 2020. Așa cum ați spus, această zi nu este una obișnuită. La Paris, președintele republicii a dorit să fie o srăbătoare sobră, orientată către omagierea celor care s-au aflat în prima linie a crizei sanitare, personal civil și militar. Deci nu va fi o paradă militară obișnuită, cu publicul prezent pe Champs-Élysées, va fi doar o manifestare sobră în Place de la Concorde, cu un număr redus de persoane,  vor fi focuri de artificii fără public dar dincolo de toate, celebrarea va fi orientată către aducerea de mulțumiri tuturor celor care au ajutat la ieșirea din această criză.

Va fi un mesaj de solidaritate, de reconstrucție, de relansare după această criză teribilă. În același timp, președintele republicii  dorește ca această ceremonies să fie dedicată și omagierii generalului De Gaulle. Pentru că anul acesta este o triplă aniversare: 80 de ani de la Apelul din 18 iulie al generalului De Gaulle, un apel la rezistență împotriva ocupantului nazist, 50 de ani de la moartea generalului și 130 de la nașterea sa.

Ceremonia va da mesajul unei națiuni unite, solidare și care-și recuperează suveranitatea în fața crizei. Aici, la București, inspirați de ceremonia pariziană, vom avea o întâlnire sobră, în limita numărului de persoane pe care reglementările sanitare îl permit, și peste toate, un mesaj de solidaritate cu România, cu toți cei implicați în criza sanitară de aici, care s-au dovedit foarte eficienți.

Și va fi un mesaj de solidaritate cu personalul român din Franța, care a acționat în spitalele franceze. Va fi, deci, un 14 iulie sobru, demn, cu un mesaj de reconstrucție și de speranță, un semnal că această criză nu ne paralizează, că această criză oferă de asemenea niște oportunități pe care trebuie să le sesizăm. Trebuie să fim rezilienți.

 

O.N.: Care a fost impactul la nivel social, uman și economic al pandemiei în Franța?

M.R.: Mai întâi de toate, să ne reamintim că este o pandemie cum n-am mai cunoscut de secole. Unsprezece milioane de îmbolnăviri în lume, cinci sute de mii de decese. Franța, în mod special, este o țară a turismului, primim circa 90 de milioane de vizitatori în fiecare an, suntem o țară foarte deschisă și aceasta a făcut să fim puternic loviți.

Am înregistrat în jur de 30.000 de morți la o populație de 65 de milioane și avem peste 160.000 de cazuri înregistrate. Am reușit foarte bine relaxarea, pentru că, ne amintim, Franța a fost în carantină timp de două luni. Cazurile s-au redus și nu am avut o revenire a îmbolnăvirilor.  Este, deci, o reușită și sperăm că francezii vor rămâne disciplinați.

Impactul economic, a fost foarte puternic, noi credem că vom avea o scădere a PIB cu 11 procente. Aceasta a lovit în consum, am văzut o scădere cu 35 de procente. Sunt sectoare lovite în mod deosebit, industria hotelurilor și restaurantelor, de exemplu, unde 80% dintre acestea și-au încetat activitatea. Transporturile aeriene, construcțiile, au fost și ele lovite. Din fericire, guvernul a luat măsuri destul de repede, pentru a susține economia, pe angajați și pentru a preveni falimentele și șomajul.

A fost pus în aplicare un dispozitiv de șomaj tehnic și acum intrăm în faza de relansare. Avem un plan foarte ambițios. Pe plan uman, putem vorbi despre un impacti pozitiv în unele aspecte și negativ în altele. Oamenii au descoperit noi moduri de a comunica, am văzut gesturi de solidaritate, iar recunoștința pentru  cei implicați a fost excepțională.

Avem în sistemul spitalicesc oameni excepționali, care au știut să se mobilizeze, să se adapteze, să se reconvertească pentru a face față maladiei. Iar națiunea le este foarte recunoscătoare, pentru că nu am fost niciodată depășiți. Am avut mereu suficiente paturi pentru persoanele care necesitau spitalizare.

Și a fost impresionant de văzut cum s-au raportat oamenii, ce gesturi de solidaritate au fost făcute, ce probe de civism și responsabilitate s-au dat. Încă nu am ieșit din criză, dar acum trebuie să pregătim perioada de după, să relansăm economia, întreprinderile, locurile de muncă și apoi să învățăm lecțiile crizei, care conține și oportunitățile ei.   

 

O.N.: Ce lecții a învățat Franța, o țară care se mândrește cu unul dintre cele mai bune sisteme de sănătate publică din lume?

M.R.: Trebuie să spun că niciun sistem de sănătate, nicăieri în lume, nu a fost pregătit pentru o asemenea criză. A trebuit acționat cu mijloacele avute la dispoziție. Și din fericire, am putut mobiliza personal și structuri.

 În Franța, noi am avut grade diferite de contaminare în teritoriu și astfel am putut transporta bolnavi dintr-o parte în alta, adesea cu ajutorul Armatei, care s-a dovedit foarte utilă în această criză.

Noi am putut să ne ocupăm de toți bolnavii, și am beneficiat și de ajutorul țărilor europene, care au acceptat să găzdiuască o parte din pacienții noștri. O primă lecție a crizei este că trebuie să ne revalorizăm personalul, trebuie să le recunoaștem competența și sacrificiile, mai ales că au fost multe victime, au fost sacrificii în rândul personalului medical.

 În al doilea rând, criza ne-a arătat că trebuie să lucrăm împreună pentru o Europă mai suverană în domeniul sănătății.

După cum știm, sănătatea nu este un domeniu de competență al UE, și am văzut foarte clar că au existat falii, au existat lipsuri. Franța și Germania au propus un compromis pentru relansarea economică iar Comisia și-a construit propunerea sa pe această inițiativă,  iar în acest context avem nevoie de o Europă mai puternică și din punct de vedere sanitar.

Avem nevoie de infrastructuri care să poată răspunde la nevoi și de stocuri de medicamente, de capacități de producție. Noi am participat, la 7 mai, la o conferință alături de OMS, Comisia Europeană și actori privați, unde am lansat o inițiativă multilaterală pentru strângerea de fonduri în vederea găsirii metodelor de diagnosticare, tratamente și pentru un vaccin.

Noi considerăm că răspunsul sanitar este un bun public. Noi depindem prea mult de medicamente fabricate în străinătate și laboratoare situate la mare distanță și trebuie să punem creșterea gradului de independență sanitară în inima proiectului european.

Franța, Germania, Italia și Țările de Jos au căzut de acord să pună în comun laboratoarele lor pentru a găsi nun vaccin european, care să fie pus la dispoziția celor 27. În fața crizei, trebuie să ne îmbunătățim dispozitivele de răspuns, cea ce înseamnă că trebuie să fim mai autonomi și să avem rezerve strategice pentru o criză care se poate repeta.

 

O.N.: Franța și Germania au propus un ambițios plan de refacere economică a Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro. Acesta se va adăuga Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, propus de Comisie, de 1100 de miliarde de euro. Care este poziția Franței în negocierile ce preced summitul European din 18-19 iulie?

M.R.: Ceea ce doresc să spun în primul rând este că această criză ar fi putut duce la fragmentarea Europei. În fața unei asemenea crize , a unor situații epidemiologice diferite și a unor răspunsuri diferite, în societăți diferite, Europa s-ar fi putut dezagrega.

Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Europa a rămas unită, iar Franța și Germania au venit cu o propunere comună pentru un plan de relansare ambițios de susținere a economiilor . Acest plan a servit drept bază pentru propunerile Comisiei Europene, care la 25 mai a propus nu doar un plan de relansare dar și un buget revizuit.

Împreună, vorbim despre un plan de relansare de 750 de miliarde de euro și de un buget propus de 1.100 de miliarde de euro . Bineînțeles că noi susținem aceste propuneri, pe care le considerăm a fi la înălțimea provocării.

Considerăm că este important ca o parte mare, suficientă, să fie alcătuită din granturi , iar noul buget trebuie să răspundă atât crizei cât și noilor provocări,  cum ar fi accelerarea tranziției ecologice, numerice, pentru că această criză ne-a arătat că trebuie să megem mai departe de politicile tradiționale, cum ar fi Politica Agricolă Comună. Și trebuie să creștem suveranitatea europeană, trebuie să devenim mai autonomi în domenii care stau la baza supraviețuirii noastre, dar și a destinului Europei.

Sperăm că planul de relansare și bugetul vor fi adoptate repede. Pentru prima dată de la declanșarea crizei sanitare, Consiliul din 18 și 19 iulie se va esfășura în format fizic, nu virtual. Și, evident, într-un consiliu virtual nu se poate discuta pe culoare. Eu sper că această întâlnire fizică va putea permite găsirea unui acord , pentru că există urgențe, economiile trebuie să pornească și bugetul trebuie să fie în vigoare la 1 ianuarie 2021. Nu mai putem întârzia.

Franța susține acst plan, acest buget, și sperăm că vom putea trece peste cele câteva divergențe care încă există. Există o dinamică bună, și este o chestiune de credibilitate europeană , că Europa poate răspunde la criză, că se ridică la înălțimea mizei, că poate fi unită. Este un mesaj pe care-l putem da lumii dar și nouă înșine.   

 

O.N.: Franța susține ca acordarea fondurilor să fie condiționată de investirea în creșterea competitivității sau de domnia legii?

Sunt două lucruri diferite aici. Cred că în ce privește planul de relansare, există o urgență a acesării fondurilor și nu avem timpul necesar pentru a cere reforme structurale. Pentru Bugetul Uniunii Europene, bineînțeles, pentru fondurile de coeziune tradiționale, care trebuie menținute, considerăm importante condiționalitățile legate de macroeconomie sau reformele structurale sunt importante.

La fel, pentru statul de drept, pentru că dacă dorim o adeziune a cetățenilor la proiectul european, ei trebuie să știe cum sunt utilizate impozitele lor. Uniunea Europeană este mai mult decât o piață unică, este o comunitate de valori și este important ca fondurile europene să fie corect utilizate.

Dar felul în care se vor aplica aceste condiționalități legate de statul de drept trebuie încă definit, ceea ce nu este chiar atât de ușor. Noi estimăm că statul de drept este unul dintre fundamentele Uniunii Europene. Iar cei care utilizează fondurile europene trebuie să se angajeze că le vor utiliza în spiritul respectului față de valorile europene.    

 

O.N.: Care este viziunea Franței asupra Uniunii Europene în perioada următoare, în contextul schimbărilor generate de criza sanitară? Președintele Macron a susținut în mai multe ocazii ideea ”suveranității europene” . Ce ar trebui să știe românii espre acest concept și cum interacționează cu solidaritatea euro-atlantică?

M.R.: După cum vă amintiți, la puțin timp după preluarea funcției, în septembrie 2017, președintele Macron a rostit, la Sorbona, un discurs foarte ambițios pentru Europa, cu un mare număr de propuneri.

Este adevărat, nu toate au fost primite la fel în mai multe state membre dar acum ne amintim că ele erau pertinente, iar propunerile sunt încă pe masă.

Trebuie să lucrăm pentru o Europă mai suverană. De exemplu, în domeniul apărării, pentru că trebuie să fim capabili să ne apărăm în caz de criză majoră, atâta timp cât NATO nu va fi gata să intervină.

Trebuie să avem o suveranitate alimentară, o suveranitate sanitară, trebuie să putem funcționa independent alături de alți actori de pe alte continente. și eu cred că această propunere a Europei suverane este mai actuală ca niciodată după criză.

Noi am propus o Conferință pentru  viitorul Europei, care este în cuurs de organizare. A început ceva mai târziu, din cauza crizei, dar în baza unei propuneri franco-germane , Consiliul a reflectat deja la organizarea ei, Comisia de asemenea. Această Conferință privind viitorul Europei va viza toate politicile europene, toate răspunsurile la provocările actuale, adaptate la nevoile cetățenilor.

Vom analiza tot ceea ce trebuie revizuit, schimbat și, dacă este necesar, chiar prin schimbarea Tratatalelor. Această conferință are loc la momentul potrivit pentru că noi avem putrea de a revizui întregul dispozitiv pentru a răspunde mai bine crizei.

Deci, o Europă mai suverană, o Europă democratică, o Europă care să poată lupta contra dezinformării, o Europă unită, care respectă statul de drept, o Europă mai puternică în lume, într-un context de securitate care rămâne periculos. 

 

O.N.: Franța a fost în ultimii ani unul dintre cei mai importanți investitori în România. Ce se va întâmpla cu investițiile franceze în contextul crizei de după pandemie?

M.R.: În perioada crizei, întreprinderile franceze au rezistat bine. Unele și-au întrerupt producția pentru câteva săptămâni, pentru că nu puteau fi aduși angajații. Dar, în general, întreprinderile franceze și-au adaptat funcționarea, unele începând să fabrice ventilatoare sau măști. Altele au găzduit centre medicale.

Au dat dovadă de agilitate și niciuna nu s-a retras. Dimpotrivă, eu cred că planul de relansare lansat de guvern săptămâna trecută, cu un importamnt program de investiții în infrastructură, va oferi întreprinderilor franceze noi oportunități . Sper că la ieșirea din criză – pentru că o criză poate aduce și oportunități – vor fi și companii din alte sectoare care vor veni.

Economia României este una dinamică, România deține forță de muncă de bună calitate și există o tradiție industrială. Francofonia este un plus, de asemenea apartenența la Uniunea Europeană.

Cred că România poate deveni un loc foarte atractiv pentru relocalizarea unor întreprinderi care nu vor mai merge foarte departe. Întreprinderile noastre sunt alături de România în punerea în aplicare a acestui plan de relansare și își vor crește capacitatea și prezența. Eu nu cred că această criză va diminua prezența , dimpotrivă, se va întări.

 

O.N.: Franța este susținătoarea unui număr mare de proiecte culturale în România și ne amintim cu mare plăcere de Sezonul Cultural de anul trecut. Ce se va întâmpla cu toate proiectele în perioada următoare?

M.R.: Într-adevăr, din păcate sectorul cultural a fost foarte puternic afectat, peste tot în lume. Artiștii au fost puternic loviți prin anularea spectacolelor, concertelor, pieselor de teatru. În același timp, au fost lovite cinematografele, producția de filme, târgurile de carte.

Este un sector care a suferit și pentru că în general este un sector precar . Sunt țări în care sectorul cultural nu a repornit. În Franța, încercăm o repornire cu niște concerte în aer liber, în care să se respecte distanțarea.

După cum ați spus, Sezonul Cultural de anul trecut a creat o emulație în Franța și România. Avem proiecte prin care să continuăm, criza le-a încetinit, dar în timpul crizei am continuat să lucrăm și dorim să investim în continuare în sectorul românesc al industriilor creative, în tot ce înseamnă spectacole, cinema, industria cărții, muzica, teatrul.

Împreună cu partenerii români dorim să punem la punct o strategie de relansare a culturii . Acest sector aste purtător al unei valori economice, prin ceea ce crează, prin atragerea turiștilor, prin puterea de influență.

Este un mare șantier pe care ne pregătim să-l relansăm alături de prietenii români, la cel mai înalt nivel. Ne pregătim să reluăm proiectele care nu s-au putut esfășura, cum ar fi Festivalul de Film Francez, Festivalul internațional de Film de la Cluj și altele. Vom lansa o rezidență atistică, la Institul Francez.

Este vorba derspre un spațiu care va putea pimi un creator, timp e câteva luni, pentru creație franco-română. Cinema Elvire Popesco, închis pe timpul epidemiei, organizează proiecții în aer liber , pentru a răspunde dorinței publicului român de a avea cinema francez. Iată, ne adaptăm și avem multe proiecte.

Eu cred că aceste luni în care nu ne-am putut întâlni au generat așteptări și noi vom pune în operă toate proiectele, făcând din relansarea culturală un element al relansării economice. Pentru că acesta este un pilon pentru economie, industria culturală este un element important pentru bugetul statului, reprezintă 4% din PIB-ul Uniunii Europene.

Sunt, iată, mize franco-române dar și europene în relansarea activității artistice și culturale. Acestea au suferit, dar trebuie salbate, pentru că este vorba de un domeniu de bază pentru societate.

 

O.N.: Ce mesaj transmiteți ascultătorilor noștri la 14 iulie?

M.R.: Mă cunoașteți deja de trei anil știți că sunt o persoană optimistă. Ieșirea din crize înseamnă găsirea de oportunități. Mi-am petrecut întreaga perioadă de izolare în România. Sistemul spitalicesc din România a făcut față, ceea ce este bine și pentru comunitatea franceză din România. 

Sunt convinsă că la ieșirea din această perioadă , România și Franța își vor relua proiectele mai mult ca niciodată. Am convingerea că sectorul cultural va reprezenta un element foarte important al relansării. Nu trebuie să disperăm și să ne amintim că în chineză, cuvântul ”criză” este compus din două elemente: pericol și șansă.

interviu cu doamna Michèle Ramis ambasadoarea Franței la București