Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Relansarea UE post Covid19: subvențiile scad la 375 de miliarde de euro

img_20200720_014251.jpg

frugal four Bxls 2020
Clubul austerelor reunit azi noapte cu Finlanda în timpul maratonului diplomatic de la Bruxelles
Image source: 
Sebastian Kurz/Twitter

In a patra zi de negocieri europene la Bruxelles, summitul UE a ajuns la un compromis ce va fi formal prezentat astăzi la prânz. Suma subvențiilor pentru reabilitarea economică post Covid19 scade, dar pachetul global, cu tot cu împrumuturi, rămâne de 750 de miliarde de euro. Comisia Europeană prevăzuse ca în jur de 33 de miliarde sa-i revină României în următorii 7 ani. Dar totul va fi condiționat între altele de planuri de restructurare a economiei și de respectarea statului de drept. La Bruxelles azi noapte clubul auster al țărilor nordice a câștigat în confruntarea de mentalități cu sudul european. 

De trei zile situația era blocată: liderii UE erau reuniți mai mult în grupuri restrânse decât în plenară. 

In a doua zi, președintele Consiliului European Charles Michel a făcut concesii austerelor (Olanda, Austria, Danemarca și Suedia) propunând reducerea bugetului UE 2021-2027 cu 5 miliarde de euro și creșterea sumei care li se întoarce anual nordicelor din bugetul UE (rebate). El a acceptat și reducerea subvențiilor de la 500 de miliarde la 450. Dar austerele, mai ales Olanda și Austria vor mai multe concesii. 

In fine, în urmă cu câteva ore un posibil compromis a apărut. 

Astfel, fondul de relansare post Covid19 rămâne de 750 de miliarde de euro, dar suma este egal împărțită între subvenții și împrumuturi, în loc de proporția de 70% subvenții propusă de Comisia Europeană. 

La trei dimineața, Italia părea de acord cu această ultimă ofertă a austerelor.  

Iar la împrumuturi s-ar recurge doar in doi-trei ani, în funcție de impactul economic pe termen mai lung.

Acest fond de recuperare post Covid19 este lipit de bugetul UE 2021-2027 care-i este garant. 

Iar Haga a cerut și a obținut pentru moment în ultima propunere de compromis o clauză de securitate pentru plata tranșelor din subvențiile amintite care să poate fi activată printr-un veto (de exemplu al Olandei) în caz de nerespectare a condițiilor (statul de drept și/sau plan de restructurare economică). Prin urmare, Olanda de pildă ar putea bloca singură o plată pentru Italia.

Propunerea este deci in mare acceptabilă pentru premierului olandez Mark Rutte, erijat în purtătorul de cuvânt al țărilor austere. Dar din motive diferite, ea n-a fost pe placul țărilor sudice și al celor estice. 

Ungaria și Polonia refuză pentru moment condiția respectării statului de drept. Viktor Orban a furat vedeta reuniunii prin diferite comentarii insolite, culminând cu fraza aruncată la sosirea la summit duminică la prânz: „se pare că premierul olandez  îi urăște mai puțin pe polonezi decât pe unguri”.

Cu toate acestea, respectarea statului de drept rămâne o condiție strictă, Olanda forțează mâna Comisiei Europene să fie mai dură cu Budapesta care va trebui să accepte noua situație, după cum cred țările nordice. 

Subvențiile și împrumuturile ar fi de găsit ieftin pe piețele financiare datorită economiilor robuste din nordul Europei,  de unde și poziția de forță în care se afla clubul austerelor. 

Franța, campionul integrării europene, țară dezinteresată material și interesată doar de soarta Europei (l-am citat aici pe Emmanuel Macron, conform unei surse care i-a povestit spusele) a acuzat duminică Olanda că șantajează estul cu statul de drept și sudul cu sumele de bani pe care altfel le-ar găsi pe piață cu dobânzi prea mari. 

La mijloc se află Germania care până nu de mult făcea și ea parte din clubul austerelor, dar pe care Emmanuel Macron a atras-o în luna mai de partea lui. La drept vorbind, cancelarul Merkel , aflat de la 1 iulie pentru șase luni la președinția UE, nu poate fi altfel decât imparțial. 

Germania merge cu Franța acum și spune că vrea unitate europeană, deși fiecare stat își joacă aici propriul joc. Pe de altă parte, Berlin are obișnuința să plătească fără a pune întrebări. 

Macron și Merkel au pus punct reuniunii maraton sâmbătă seara când au părăsit sala în semn de protest față de poziția intransigentă a nordicelor, dar l-au umilit astfel pe Charles Michel căruia i-au încurcat planurile de negociere. 

La mai mult de 24 de ore apoi, o soluție pare totuși posibilă și ea va fi anunțată oficial azi la prânz. Daca totul merge bine...

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan