Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acord istoric la Bruxelles pentru relansarea economiei UE: ce a câștigat România

041bc2e4-9aa6-8c42-995d-0412bc120db3.jpg

Acord istoric Bruxelles 2020
României îi cresc subvențiile directe pentru fermierilor începând cu 2022
Image source: 
European Union 2020

Suma de 79,9 miliarde de euro pe care România o poate primi sub o formă sau alta de la UE în următorii ani necesită unele explicații. Nu toți acești bani sunt granturi, iar unele politici au de suferit, pe când altele câștigă. Vedeta momentului este ecologia și tangențial și o parte din economie. Sănătatea și cercetarea rămân vitregite în întreaga UE, ca și până acum. 

Sumele sunt importante, dar ele nu vor sosi toate odată și nu vor viza un singur obiectiv. 

Astfel, România obține 46,7 miliarde de euro pentru următorii ani în baza părții ce i se cuvine din bugetul european. Acesta acoperă toate politicile europene, de la agricultură, coeziune, dezvoltare rurală pâna la industrie, infrastructură și transport. 

Apoi, o altă sumă de 33,5 miliarde i-a fost alocată din fondul de relansare european de 750 de miliarde aprobat de liderii UE acum la Bruxelles. 16,8 miliarde din aceste 33 de miliarde sunt granturi, iar restul sunt credite care nu vor fi accesibile imediat. 

Liderii UE au stabilit un mecanism de securitate pentru granturi (bani nerambursabili, cel puțin nu de actuala generație de europeni). Ele vor fi deblocate în tranșe de Comisia Europeană și numai după prezentarea unui plan național de relansare economică. Toate statele membre vor prezenta un plan pâna la sfârsitul acestui an și la fel și în anii următori. 

Cele 750 de miliarde injectează bani în economia europeană zdruncinată de criza Covid 19, dar vizează cu precădere industria și tranziția spre economia verde. Cercetarea, programele de sănătate, dezvoltarea rurală și altele au fost vitregite în negocieri. 

Prin urmare, cu cele 16,8 miliarde în granturi, România poate teoretic redresa diferite sectoare economice, poate construi spitale, scoli și poate investi în infrastructură.  

De reținut că în propunerea inițială, din fondul de relansare economică a UE de 750 de miliarde euro, 500 de miliarde erau granturi. In urma summitului UE, proporția s-a modificat și granturile au scăzut la 390 de miliarde de euro.

Prin urmare, mai toate statele membre UE au pierdut fonduri sau mai bine zis, nu au obținut cât credeau că pot obține.

România a pierdut astfel la unele capitole, dar la altele a câștigat, fie și puțin.  

La capitolul  agricultură – subvenții directe, România a obținut o mărire a sumelor pentru fermieri începând cu 2022 când ele vor depăși pragul de 200 de euro la hectar si vor continua să  crească pâna la 215 euro la hectar în 2027.

Privind dezvoltarea rurală  - capitol care a pierdut în negocieri jumătate din fondurile propuse – României îi scad fondurile la 645 de milioane de la 1,29 miliarde inițial prevăzute. 

Capitolul coeziune se prezintă cel mai bine. Aici cifrele pentru ReactEu (coeziunea) din fondul de relansare au rămas neatinse, României îi revin astfel 1,4 miliarde de euro care se adaugă la cele 26,8 miliarde prevăzute din bugetul UE. 

Alte capitole atinse de scăderea proporției de granturi din suma totală nu sunt fonduri direct accesibile de catre state membre, ci sunt programe UE globale (Horizon, Proiectele de sănătate, Erasmus). Prin urmare, o scădere în finanțarea acestora afectează întreaga UE în mod egal. 

Revenind la forma sub care sunt accesibile sumele, din cele 33 de miliarde alocate României din fondul UE de relansare post Covid, 16,7 sunt deci credite.

Pe acestea  liderii UE au decis să le facă disponibile mai târziu, în doar doi sau trei ani, când se vedea mai bine impactul pe termen mai lung al crizei. 

Creditele vor fi gândite pe termen lung și foarte lung  și vor avea dobândă mică – mai mică decât cea normal obținută pe piețele financiare de majoritatea statelor UE – fiindcă sunt contractate de Comisia Europeană.