Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Va primi Polonia mai mulți bani europeni decât România? Să privim cifrele

polonia_ue.jpg

Image source: 
multimedia.europarl.europa.eu

Să lăsăm la o parte falsul mare cât Pacificul, potrivit căruia premierul grec a criticat România și Bulgaria că au umflat cifrele pandemiei pentru a obține mai mulți bani de la Uniunea Europeană.

De fapt, oricine are o minimă idee în privința distribuirii fondurilor știe că nu acestea sunt criteriile. Banii s-au alocat în funcție de mărimea țărilor, mărimea economiilor, dar și de pierderile economice suferite de state din cauza crizei.

Circulă însă în spațiul public o serie de cifre care ar arăta că României i-ar reveni mult prea puțin în raport cu alte state. Așa să fie?

Sunt date ca exemplu pozitiv Polonia și Ungaria. Deloc întâmplător – pentru mulți din cei care lansează astfel de teorii, modelele sunt guvernele iliberale din Ungaria și Polonia, aflate în conflict deschis cu instituțiile europene.

Dar să privim cifrele.

În cadrul planului de revenire economică Next Generation EU, Poloniei îi sunt alocate cu puțin sub 64 de miliarde de euro. Aproape dublu față de cele 33 de miliarde din dreptul României.

De fapt, este raportul dintre populațiile celor două state, un raport pe care îl vom regăsi și dacă ne-am compara cu vecinele Ungaria și Bulgaria.

Da, dar în cazul Poloniei, o mare parte din bani sunt nerambursabili, în timp ce România se va îndatora! Iarăși, o afirmație care nu-și găsește corespondent în realitate.

Aproape 30 de miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar 34 împrumuturi, potrivit presei poloneze. Deci, o balanță ușor înclinată spre împrumuturi , în detrimentul fondurilor nerambursabile.

Ei bine, în cazul României, proporția este aproape 50-50:  16,8 miliarde subvenții nerambursabile și 16,7 miliarde împrumuturi, pe care România poate să le acceseze dacă dorește, sau nu. Cu alte cuvinte, la acest capitol stăm chiar un pic mai bine decât polonezii.

Diferențele sunt însă destul de mici și nu vom găsi discrepanțe în regiune. România este al șaselea beneficiar al alocațiilor, ceea ce corespunde ponderii populației sale în cadrul Uniunii.

Italia este primul beneficiar, urmată de Spania, ceea ce este firesc, având în vedere pierderile economice enorme suferite în urma unei carantine extrem de dure și de lungă durată. Și încă un detaliu semnificativ: Germaniei îi revin ceva mai puțini bani decât României.

Desigur, într-o perioadă prelectorală, politizarea rezultatelor summitului european este ceva aproape normal în România. Ceea ce pentru liberali este o victorie, pentru social-democrați este o înfrângere iar pentru cei din USR-PLUS este așa și așa.

De fapt, România a primit cam ceea ce i se cuvine, corespunzător mărimii și statutului ei de beneficiar net al fondurilor europene. Cine crede că negocierile de la Bruxelles sunt despre unii care-i păcălesc pe ceilalți pentru a le lua banii dă dovadă de naivitate.

Problema este alta și ține de noi. Că vor fi 80 de miliarde sau ceva mai mult (dacă bugetul multianual va fi mărit în urma negocierilor dintre Consiliu și Parlament) adevărata dezbatere este despre cum facem ca acești bani să ajungă în România și să fie cheltuiți eficient.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 24 iulie 2020