Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Opoziția din Serbia cere ajutor de la UE pentru a monitoriza libertatea presei

belgrad.jpg

Belgrad, Serbia
Image source: 
pixabay.com

Opoziția sârbă și mai multe organizații nonguvernamentale din țară au trimis o scrisoare Uniunii Europene în care cer să existe două grupuri de experți în negocierile de aderare, unul care să analizeze situația statului de drept și altul - libertatea presei. În Macedonia de Nord, alegerile de săptămâna trecută au fost câștigate de proeuropenii cărora nu le va fi ușor să formeze un guvern; un dramaturg britanic născut în Bosnia și Herzegovina, dar crescut la Londra, a câștigat o competiție de dramaturgie cu o piesă de teatru despre o poveste de iubire pe timp de război, între tineri din religii diferite, legată de faimosul pod Stari Most din Mostar, iar un ghid turistic kosovar povestește despre preferințele turiștilor japonezi și americani care merg în vizită la Priștina.

Mai multe partide de opoziție din Serbia au trimis o scrisoare la Uniunea Europeană solicitând ca UE să formeze două grupuri de experți care să evalueze stadiul democrației din acestă țară, în cadrul negocierilor de aderare la blocul european. Potrivit publicației online danas.rs, opoziția solicită un grup de experți pentru statul de drept și altul pentru evaluarea situației libertății presei sârbești.

„Semnatarii au declarat în scrisoare că redactarea unui raport similar a jucat un rol crucial în soluționarea crizei politice care a afectat Macedonia de Nord și pe care au descris-o ca fiind similară cu actuala criză din Serbia,” scrie ziarul sârbesc.

Reprezentanții a trei grupuri din Parlamentul European - Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Grupul Verzilor și grupul politic „Renew Europe” au susținut cererea formulată de partidele de opoziție din Serbia și vorbesc despre „media capturată” din Serbia.

Purtătorul de cuvânt al UE, Ana Pisonero, confirmă că a primit acestă scrisoare, solicitând autorităților de la Belgrad să stabilească un dialog real cu toți actorii politici. Pisonero menționează că Serbia „a acceptat o nouă metodologie în procesul negocierilor de aderare care ar trebui să o încurajeze să progreseze în domenii fundamentale precum litera legii”.

Hakeri macedoneni, supărați pe politicienii țării, au atacat site-ul Comisiei Electorale Centrale

Mass-media străine comentează alegerile de săptămâna trecută din Macedonia de Nord, scrie site-ul mia.mk. Presa străină scrie despre social-democrații pro-europeni care au câștigat și vor încerca să formeze un nou guvern, dar și despre negocierile complexe.

„De asemenea, se menționează că un cyberattack a provocat căderea site-ul Comisiei Electorale de Stat după încheierea alegerilor, ceea ce a întârziat anunțarea rezultatelor preliminare. Grupul de hackeri Macedonia anonimă a revendicat responsabilitatea pentru atac” și spun că a fost vorba despre „un răspuns la promisiunile goale din partea tuturor partidelor politice din această țară frumoasă.”

Negocierile pentru formarea noului guvern încep după 2 august când se comemorează Răscoala din Ilinden din 1903, dar se sărbătorește și Sfântul Ilie în Macedonia de Nord. Uniunea Europeană a transmis, prin intermediul comisarului european pentru extindere, Oliver Varhelyi și a ministrului de externe al UE, Josep Borrell, că așteaptă în Macedonia de Nord o coaliție guvernamentală stabilă și un parlament puternic.

 

Poveste de iubire pe podul din Mostar pe timp de război

Igor Memić, un dramaturg britanic născut în Mostar și crescut la Londra după ce a părăsit Iugoslavia, copil fiind, în 1992, a câștigat cea de-a XII-a ediție a Premiilor Papatango pentru opere originale din Marea Britanie, cu piesa sa de debut „Old Bridge” sau „Stari most”. Este povestea emblematicului pod vechi din Mostar, distrus în războiul din Fosta Yugoslavie, în luptele dintre croații catolici și musulmanii bosniaci.

„Piesa premiată evocă o lume pierdută de inocență și speranță, inspirată de evenimente reale și dezvăluie impactul unui război pe care Europa l-a uitat, precum și curajul, iubirea și sacrificiul celor care au supraviețuit,” precizează publicația.

Dramaturgul prezintă Mostarul din 1992, un oraș în care divizarea creștea, un oraș în care Mina-musulmană și Mili- catolic nu se îndoiau niciodată de viitorul lor comun, dar nici nu își puteau imagina pericolele pe care viitorul le-a adus.

Acord militar între Albania și Turcia

Comisia de Securitate Națională de la Tirana a aprobat  proiectul de lege „privind ratificarea acordului de cooperare financiară militară dintre Guvernul Republicii Turcia și Consiliul Miniștrilor din Republica Albania,” anunță agenția ATA.

Ministrul adjunct al apărării din Albania, Petro Koçi, spune că acest acord consolidează „cooperarea militară în cadrul unei relații prietenoase de durată” și contribuie „la restructurarea forțelor armate din Albania.”

„Scopul acestui acord este de a stabili baza pentru alocarea resurselor financiare, dar neutilizate, de 2,3 milioane de dolari de către guvernul Republicii Turcia, pentru a achiziționa servicii în scopuri militare, cu preferință de la companii care produc 100% în Turcia,” a explicat Koçi.

 

Cum merg americanii pe bulevardul Bill Clinton din Kosovo

Municipalitatea din capitala Pristina intenționează „să lanseze o aplicație numită InPrishtina, prin care cetățenii pot fi informați despre lucrurile pe care le pot face în această vară în oraș fără a fi afectați de măsuri și interdicții din cauza pandemiei,” comentează cotidianul Koha.

Ziarul publică un interviu cu un ghid turistic care le amintește concetățenilor săi că și pe timp de pandemie, „ar putea găsi modalități de a-și petrece timpul departe de zgomot și baruri”. Acesta dă ca exemplu Turnul cu Ceas, Teatrul, piețele cu monumente și figuri istorice, clădirile vechi care reflectă cultura mixtă a Pristinei.

Orașul are „atracții care atrag atenția multor turiști,” spune ghidul, „precum gara care servește ca poveste de război și deplasări. Bulevardul "Bill Clinton (contruit, n.r.) în semn de recunoștință pentru Statele Unite sau piața Heroines și obeliscul NewBorn.”

Ghidul intervievat de publicația Koha spune că atracțiile din Pristina variază în funcție de cultura oamenilor care o vizitează. În timp ce Japonia acordă mai multă atenție vechii structuri a clădirilor, americanii preferă muzeele sau teatrele.

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei din Balcanii de Vest, 20-26 iulie 2020