Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Gardian SS condamnat la închisoare cu suspendarea pedepsei

kz_namen_dsci0019.jpg

Lista lagărelor morţii, afişate la Berlin
Image source: 
Foto: William Totok

Un tribunal din Hamburg l-a condamnat astăzi pe Bruno D. la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei. Bărbatul în vîrstă de 93 de ani a fost găsit vinovat de complicitate la crimă în cel puţin 5.232 de cazuri. Fostul gardian Bruno B. a făcut parte din echipa de pază a lagărului de concentrare din Stutthof, situat în apropierea oraşului polonez Gdansk/Danzig. Echipele de pază erau formate din persoane încadrate în Waffen-SS, formaţiune militară declarată criminală de către Tribunalul din Nürnberg.

Un tribunal din Hamburg l-a condamnat astăzi pe Bruno D. la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei. Bărbatul în vîrstă de 93 de ani a fost găsit vinovat de complicitate la crimă în cel puţin 5.232 de cazuri. Fostul gardian Bruno B. a făcut parte din echipa de pază a lagărului de concentrare din Stutthof, situat în apropierea oraşului polonez Gdansk/Danzig. Echipele de pază erau formate din persoane încadrate în Waffen-SS, formaţiune militară declarată criminală de către Tribunalul din Nürnberg.

Procuratura a pledat pentru o pedeapsă de cel puţin trei ani în cazul inculpatului Bruno D. Acesta, astăzi în vîrstă de 93 de ani, a fost acuzat de complicitate la crimă în peste 5.000 de cazuri. Bruno D. a fost recrutat ca militar la vîrsta de 17 ani şi fusese încadrat în formaţiunile Waffen-SS. În această calitate a fost repartizat, în 1944, echipelor de pază din lagărul de concentrare din Stutthof. Lagărul din Stutthof se afla în apropierea oraşului Gdanks, din Polonia, care aparţinea atunci celui de-al Treilea Reich, purtînd denumirea de Danzig. Nu a fost un lagăr de exterminare ca cel din Auschwitz sau Sobibór. Din declaraţiile unor supravieţuitori rezultă, însă, că personalul a dat dovadă de un comportament extrem de violent.

În rechizitoriul procurorului s-a subliniat că Bruno D. fusese „o rotiţă în maşina morţii” a naţional-socialiştilor. În ultimul său cuvînt, inculpatul s-a adresat supravieţuitorilor exprimînd regrete şi scuze pentru ceea ce s-a întîmplat. În timpul procesului nu a fost acuzat de participare directă la uciderea vreunei persoane concrete. El a declarat că a fost forţat să se înroleze în Waffen-SS. De-alungul serviciului său militar în cadrul acestei formaţiuni, a mai susţinut el, niciodată nu a făcut uz de arma din dotare.

Cu sentinţa pronunţată astăzi nu s-a încheiat seria de procese contra unor prezumtivi făptaşi. În curînd va începe un proces la Wuppertal contra unui alt gardian (în vîrsta de 95 de ani) al lagărului din Stutthof. Din cauza vîrstei înaintate, acţiunea s-ar putea anula.

Potrivit Oficiului Central din Ludwigsburg care se ocupă de investigarea crimelor naziste în momentul de faţă se derulează cercetări în care sînt implicate alte 14 persoane, suspectate de participare la crime în diverse lagăre. În trei cazuri, investigate de procuratura din Erfurt, este vorba despre crime comise la Buchenwald. Alte opt crime comise în lagărul din Sachsenhausen sînt investigate de procuratura din Neuruppin. Procuratura din München şi Berlin investighează cîte-un caz legat de fapte comise în lagărul din Mauthausen. Parchetul din Itzehoe cercetează implicarea în crime a unei secretare din lagărul din Stutthof.

În ultimii ani s-au deschis mai multe acţiuni penale împotriva unor persoane implicate în crimele comise în universul concentraţionar nazist. Astfel, Procuratura din Stuttgart a anunţat în urmă cu doi ani că un gardian de la Auschwitz, şvab din Banatul sîrbesc, este acuzat de complicitate la uciderea a 13.335 de oameni.

Tot în 2018, s-a intentat la Münster un proces unui alt gardian implicat în Holocaust. Este vorba despre Dr. Johann R[ehbogen] care, între anii 1942 şi 1944, a fost gardian SS, tot în lagărul de concentrare Stutthof. Ex-gardianul s-a născut în noiembrie 1923 la Sfântu Gheorghe, în România. Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung”, fostul gardian a activat în cadrul Asociaţiei Saşilor din Transilvania, stabiliţi după război în Germania. Din cauza sănătăţii precare a inculpatului, procesul nu a mai continuat.

Din diversele studii se ştie că marea majoritate a gardienilor de la Auschwitz era recrutată din rîndurile voluntarilor SS din ţările răsăritene.

O listă lista nominală – incompletă - cu voluntarii din România poate fi consultată aici. În anul 2018, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia (poln. Instytut Pamięci Narodowej, IPN) a dat publicităţii o altă listă a gardienilor care au activat la Auschwitz. Pe această listă se află şi aşa numitul „bibliotecar de la Auschwitz”, scriitorul timişorean Hans Mokka (1912-1999) şi Victor Capesius (1907-1985), din Sighişoara, „farmacistul de la Auschwitz”.

Statele Unite ale Americii au expulzat în anul 2003 mai multe persoane originare din România, după ce s-a aflat c-au activat în detaşamentele SS.

După război, SS-ul a fost declarat drept o organizaţie criminală, fiind implicată activ în asasinatele de masă.

Unul dintre cei expulzaţi a fost, de exemplu, Nikolaus Schiffer, fost gardian SS în lagărul de concentrare din Majdanek, care s-a stabilit la Timişoara, altul a fost Johann Leprich, fost gardian la Sachsenhausen. Un alt şvab bănăţean, căruia autorităţile americane i-au retras cetăţenia şi care trebuia să părăsească teritoriul SUA a fost bănăţeanul Joseph Wittje. Acesta s-a înrolat, în 1943, voluntar în Waffen-SS, după ce a intrat în vigoare acordul româno-german care reglementa intrarea etnicilor germani în structurile militare ale celui de-al Treilea Reich. Numărul total al etnicilor germani din România, înrolaţi în unităţile SS, se estimează la circa 70.000 de persoane.

Români înrolați în formaţiunile SS

Unul dintre ei a fost maiorul Ion Tobă zis „Hatmanul” (1903-1979), elogiat, luna trecută, într-un ziar central din Bucureşti (EvZ, 20.6. 2020) drept „erou german şi român”.

În urma proceselor care au avut loc în ultimii ani contra unor membri ai Waffen-SS (de exemplul cel intentat „contabilului de la Auschwitz”), parlamentari germani au dorit să afle cîţi dintre aceştia, domiciliaţi în străinătate, primesc pensii din partea Republicii Federale. Din răspunsul guvernului, dat publicităţii anul trecut, rezultă că 1.934 de persoane care trăiesc, în afara Germaniei, au primit pensii (contestate de Belgia şi de Franţa). În medie, suma alocată lunar este de 300 de euro. În Polonie, de exemplu, se bucură de aceste facilităţi 538 de oameni, în Slovenia 178, în Austria 97, în Croaţia 68, în România 20, în Franţa 52, în Ungaria 44, în Letonia 15, în Bosnia-Herţegovina 50 ş.a.m.d.

 
Un fost gardian dintr-un lagăr nazist, condamnat cu suspendare pentru moartea a peste 5.200 de evrei