Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Când Germania descoperă exploatarea la sânge a sezonierilor...

muncitori_sezonieri.jpg

Image source: 
Facebook / European Parliament

Magazine cu prețuri reduse, supermarketuri pline de oferte irezistibile de la un capăt la altul al Europei. Dar care este prețul? Presa germană dă la o parte un colț al covorului.

De fapt, toate acestea n-ar fi posibile la scara actuală fără exploatarea sistematică a lucrătorilor sezonieri în Europa.

Mulți sunt români.

O investigație Deutsche Welle tocmai a scos la iveală o rețea greu de pătruns și de controlat - sistemul subcontractorilor din Germania.

Publicația se revoltă că într-un stat social precum Germania, condițiile de muncă și de cazare ale muncitorilor est-europeni nu sunt verificate. Mulți dintre românii care lucrează în Germania sunt angajați de firme intermediare, deținute de multe ori tot de către români!

În bună înțelegere între angajatori și intermediari, acești muncitori au parte de cazare precară, ore suplimentare neplătite, reguli sanitare ignorate și o lege a tăcerii impusă angajaților, atunci când se întâmplă să aibă loc vreo verificare.

După cum arată și revista Der Spiegel într-un amplu documentar pe aceeași temă, criza coronavirusului a evidențiat condițiile precare ale lucrătorilor migranți.

Odată cu înființarea Autorității Europene a Muncii anul trecut, există la nivel european o instituție care ar trebui să garanteze „mobilitatea echitabilă” pentru lucrătorii sezonieri și să încurajeze inspecțiile în cadrul companiilor.

Până în prezent, însă, nu s-au putut constata îmbunătățiri vizibile. Acest lucru – consideră Der Spiegel -  este cauzat și de faptul că Politica Agricolă Comună, un instrument bugetar foarte puternic, nu ține cont de standardele de bunăstare umană. Miliardele distribuite drept sunvenții nu sunt legate în vreun fel de condițiile de muncă oferite angajaților.

Politica Agricolă Comună cuprinde 38% din bugetul total al UE și se ridică la aproximativ 58 de miliarde de euro pe an. O mare parte din acești bani sunt plătiți direct fermierilor și procesatorilor. Cu cât terenurile sunt mai vaste, cu cât exploatațiile sunt mai mari, cu atât cresc și subvențiile.

De aceea, cei mari sunt principalii beneficiari, nu și cei care plătesc salarii corecte și, prin urmare, au și costuri mai mari.

Directivele PAC nu conțin nicio vorbă despre protecția lucrătorilor sezonieri sau despre modul de prevenire a angajării ilegale sau a sclaviei moderne. Pur și simplu, animalele au parte de un lobby mai bun decât muncitorii migranți, constată, amar, revista germană.

Criza COVID-19 pare totuși să schimbe unele lucruri – controalele au devenit mai stricte și legislația muncii din Germania s-a modificat, în direcția eliminării subcontractorilor, favorizând angajarea directă a muncitorilor.

Rămâne însă o practică a marilor procesatori germani de carne (mai ales) care și-au delocalizat mare parte din producție în țări cu legislații slabe și autorități corupte, unde exploatarea mâinii de lucru ieftine este posibilă fără aproape niciun risc – de exemplu, în Rusia, după cum dezvăluie presa germană.

Criza Covid ne-a arătat de ce este importantă relocalizarea industriilor strategice, cum ar fi cea a medicamentelor sau materialelor sanitare. Dar și industria de prelucrare a produselor agricole ar putea fi pusă în cauză.

Unul dintre efecte va fi însă creșterea prețurilor, menținute acum scăzute pe seama exploatării muncitorilor est-europeni în special. Întrebarea este în ce măsură consumatorii europeni vor fi gata să plătească în plus.  Iar aceasta este cealaltă față a monedei.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica