Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Militari turci acuzați în tentativa de lovitură de stat scapă de închisoare

soldati.png

Soldați turci în timpul loviturii de stat din iulie 2016, Istanbul
Image source: 
Ozan Kose, AFP via France 24

Curtea de Casație din Turcia a decis că 14 militari care au participat la tentativa de stat de acum patru ani, sunt nevinovați deoarece nu știau la ce acțiune iau parte * În Rusia, Vladimir Putin schimbă planurile de dezvoltare a țării anunțate acum doi ani și îsi fixează noi obiective pentru 2030 * Moldova nu mai trebuie să irige culturile cu apă din fântâni * Coronavirusul îi forțează pe azeri să stea încă o lună în case * Ucrainienii au din nou liber la spectacole în spații închise * Un muzician armean spune că un concert online e ca plaja sub umbrelă * Iar  un astrofotograf georgian a imortalizat  cea mai strălucitoare cometă vizibilă de pe pământ.

Decizie extraordinară a Curții de Casație din Turcia vis-á-vis de condamnarea pe viață a 14 soldați pentru rolul jucat în tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016: Curtea a decis că soldații sunt nevinovați deoarece executau ordine și nu știau că participă la o lovitură de stat, scrie site-ul televiziunii turce tele1.com.tr. Militarii au fost, așadar, achitați.

Decizia curții subliniază că soldații au descoperit, în respectiva noapte, că participă la o tentativă de lovitură de stat, dar acest lucru a fost  „tardiv” și „nu au respectat ordinul de a trage asupra forțelor de securitate.”

„Soldații, inclusiv acuzații care se pregăteau să doarmă, au fost chemați la apel. S-au înarmat la ordinul comandanților lor, sub pretextul unor trageri de noapte. Nu erau la curent cu alte informații deoarece nu le-a fost permis să folosească telefoane cu conexiune la Internet. Nu au fost informați de superiorii lor care erau conștienți de tentativa de lovitură de stat. Legătura lor cu organizația teroristă nu a putut fi dovedită. S-au înarmat în acea noapte sub pretextul unor exerciții militare sau al intervenției împotriva unui atac terorist”, spune Curtea de Casație.

Acuzații erau militari în termen și și-au dat seama că participă la o lovitură de stat abia după ce au ieșit din cazarmă și s-au urcat în vehicule.

 

Vladimir Putin nu mai vrea să facă din Rusia una din primele 5 economii ale lumii

După aprobarea amendamentelor prezidențiale la Constituție, Vladimir Putin a semnat un decret privind obiectivele naționale de dezvoltare ale Rusiei până în 2030, anunță publicația www.rbc.ru.

„Decretul din iulie” înlocuiește „decretul din mai”, anunțat acum doar doi ani, adică planurile lui Putin până în 2024 care, potrivit Moscovei, nu au putut fi realizate din cauza pandemiei de Coronavirus.

Ce s-a schimbat? Noul plan are cinci obiective, în loc de nouă, așa cum prevedea precedentul. Acestea sunt: păstrarea sănătății populației și a binelui personal, dezvoltarea de talente, mediu înconjurător mai bun, muncă decentă și eficace și digitalizare.

În afară de vorbe, ce se schimbă concret în planurile premierului rus? Scopul național de a face din Rusia una dintre cele cinci mari economii din lume a dispărut.  Până în 2030, sectoarele cheie ale economiei și sferei sociale, inclusiv sănătatea și educația, precum și administrația publică, trebuie să atingă „maturitatea digitală”. Investițiile în IT se vor mări de patru ori față de 2019. Premierul de la Moscova vrea ca speranța de viață să crească la 78 de ani până în 2030, deși precedentele planuri prevedeau ca acest obiectiv să fie atins în 2024, iar până în 2030, rușii să trăiscă până la 80 de ani.

Putin vrea, de asemenea, să reducă la jumătate nivelul de sărăcie al oamenilor până în 2030. Decretul își propune ca doar 6,6% din ruși să se mai declare săraci în 2030, iar nivelul intermediar prevăzut în precedentul decret aproape că fost atins: Putin ar fi vrut ca doar 12% din ruși să se declare săraci până în 2019 și, la numărătoare au ieșit 12,3%.

Decretul „iulie” stabilește un nou obiectiv pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor solide municipale: până în 2030, 100% din deșeuri trebuie sortate și, din acestea, doar jumătate pot fi trimise la groapa de gunoi.

 

Este periculos ca Republica Moldova să folosească apa din sol pentru irigații

„Irigarea culturilor cu valoare adăugată sporită din fântâni este o aventură care va duce la subminarea securităţii ecologice a Republicii Moldova,” spune preşedintele Mişcării Ecologiste din țară, Alecu Reniţă, pentru agora.md.

„În momentul când tu te bagi în subsolul republicii, tu nu ştii ce cantitate de apă este acolo şi începi să o folosești la irigare. O poţi irosi într-un timp foarte scurt. Să nu uităm că peste 70% din populaţia rurală încă nu are acces la apă potabilă. Ei, dacă dau drumul la apa asta sau o extrag din subsol şi o folosesc la irigare, mâine sau poimâine, pentru o perioadă pe termen mediu şi lung, nu o să avem apă potabilă pur şi simplu”, avertizează ecologistul.

Alecu Reniţă a adăugat că „în zeci de localităţi de pe teritoriul ţării, dispare apa din fântână, dispar izvoare. Din cele peste trei mii de râulețe mici din țară, o bună parte sunt secate.”

Şeful statului, Igor Dodon, a declarat, în cadrul unei ediții a emisiunii „Președintele răspunde” de pe Youtube că, în luna aprilie 2020, Parlamentul a schimbat legea şi a permis irigarea din iazuri şi lacuri, chiar dacă acestea sunt private.

 

Carantina anti coronavirus nu se ridică în Azerbaidjan

Regimul special de carantină din Azerbaidjan s-a prelungit până la 31 august, iar unele condiții s-au schimbat, anunță site-ul www.trt.net.tr. În mai multe regiuni, printre care și capitala Baku, carantina e în vigoare până pe 5 august la ora 6.00, dar în funcție de situația epidemiologică, aceasta va putea continua.  În plus, toate mijloacele de transport în comun din orașe și raioanele în care carantina este mai drastică, vor fi suspendate în weekenduri.

„În baza situației sanitare și epidemiologice actuale, solicităm din nou tuturor să respecte regulile de igienă personală, măsurile de profilaxie medicală și măsurile de prevenție pentru a vă proteja pe voi și pe cei dragi de virus", transmit autoritățile azere.

Ucrainienii pot participa la activități culturale de interior

Autoritățile ucrainiene au permis reluarea activităților culturale la interior. Sunt deschise, astfel, teatrele, sălile de cinema, bibliotecile și muzeele, comentează ziarul Vysokyi Zamok.

„Jumătate din locurile în sală sunt blocate. Fiecare al doilea loc este acoperit cu panglici așa încât oamenii să nu se poată așeza unul lângă celălalt. Dacă cineva cumpără un singur bilet, noi blocăm imediat locul de lângă,” spune Roksolana Pankevych, administratorul lanțului Cinema Planet din Ukraina.

„În sfârșit, au avut loc concerte live în sala de orgă din Lviv.  Taras Demko, directorul adjunct al sălii a declarat: ”După o pauză lungă de aproape 4 luni, am auzit aplauze live pentru prima dată. Este un moment cu adevărat emoționant. În prezent pregătim o listă mare de concerte de diferite genuri până la sfârșitul lunii august. Va fi muzică de orgă, muzică de cameră și muzică corală. Va exista și o orchestră. Mulți soliști. Vor fi cei mai cunoscuți muzicieni din Lviv”.

 

Cea mai strălucitoare cometă a secolului XXI pe cerul georgian

Astro-fotograful David Dvali, împreună cu membrii clubului Geo-Astro, au fotografiat cea mai strălucitoare cometă a secolului pe cerul de deasupra lacului Bazaleti, în estul Georgiei, anunță publicația www.netgazeti.ge. Este vorba de cometa numită în mod oficial C/2020 F3 NEOWISE, descoperită de NASA în luna martie.

Potrivit lui David Dvali, aceasta este cea mai strălucitoare cometă care poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ în secolul XXI. Corpul ceresc vizitează sistemul nostru solar o dată la fiecare 4.500 de ani.

Conform lui Dvali, cometa a înconjurat soarele și este vizibilă pe cerul Georgiei toată luna iulie. Cel mai aproape de pământ, cometa s-a aflat pe 23 iulie.

„Cometa este vizibilă din toată Georgia, de la la 10 p.m, după apusul soarelui. O puteți vedea lângă constelația Ursa Major,” a spus Dvali.

 

Un concert online este ca și cum ai face plajă sub umbrelă

Cam acesta este sentimentul pe care îl are muzicianul și inventatorul de instrumente muzicale armean, Norayr Kartashyan, după cum mărturisește el într-un interviu pentru publicația aravot.am. Artistul a făcut acestă declarație referitor la mutarea activităților în mediu virtual din cauza pandemiei.

El atrage atenția asupra situației dificile în care se regăsesc artiștii armeni.

„Aș dori ca statul nostru să acorde atenție artiștilor liberi în general, în special în această situație. Vedeți, nu există nicio țară civilizată în care muzicianul să fie plătit din veniturile obținute din vânzarea biletelor de concert. Este foarte clar că veniturile din orice concert nu sunt suficiente pentru a-i plăti,” spune acesta.

Norayr Kartashyan vorbește și de noul său instrument hibrid, un doudouk (clarinet - n.r.) de munte, adică o combinație între clarinet și kaval (flaut specific regiunii - n.r.)

„Turneele mele au fost anulate în timpul focarului, dar asta nu înseamnă că procesul meu creativ s-a oprit complet.”

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei de proximitate din 29 iulie 2020