Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Consolidează coronavirusul puterea autorităților din Balcani?

balcani_bun.jpg

Image source: 
pixabay.com

În toate cele trei țări balcanice care au organizat alegeri după perioada de carantină, partidele care gestionează criza au câștigat alegerile făcând din gestionarea crizei principala temă de campanie * Albania vrea sa adopte o lege a amnistiei fiscale despre care Comisia Europeană spune că sprijină spălarea de bani * Macedonia de Nord înregistrează o creștere a salariaților față de acum 10 ani * În Bosnia, un restaurator britanic încearcă să salveze monumentele antifasciste considerate în prezent indezirabile *  La Priștina, un celebru cântăreț local a ținut un concert de dragoste pentru oraș, într-un stadion în care toate locurile au fost goale.

Alegătorii din Serbia, Croația și Macedonia de Nord au dat majoritatea voturilor către partidele aflate deja la putere în timpul primului val al pandemiei, remarcă site-ul BBC în limba sârbă.

Partidul Sârb al Progresului (SNS), Uniunea Democrată Croată (HDZ) și Uniunea Social Democrată din Macedonia (SDSM) și-au făcut campanie subliniind lupta contra coronavirusului ca un atu major, chiar dacă după alegerile din Serbia, de exemplu, victoria contra coronavirusului este încă departe.

James Ker-Lindsay, profesor la Școala de Studii Politice și Economice din Londra compară atmosfera din țările balcanice față de cea din vestul Europei și felul în care aceasta a influențat rezultatele alegerilor din Balcani.

„Societățile diferă între ele - mentalitățile diferă, reacțiile, relațiile dintre societate, liderii lor și politicieni diferă. Ordinele dure din partea autorităților întâlnesc o opoziție puternică și respingere în unele societăți, în timp ce, în altele, oamenii doresc să li se dea ordine ca ei să știe ce să facă exact,” concluzionează profesorul londonez.

„Cine gestionează criza, câștigă alegerile - acesta este un axiom în științele politice,” spune sociologul Drazen Lalic de la Universitatea din Zagreb. Acesta subliniază că în Balcani, criza nu este provocată numai de de coronavirus, ci și de factori interni ai societății.

CE: Albania vrea o lege de amnistie fiscală care ar sprijini spălarea de bani

Comisia Europeană se opune inițiativei legislative a guvernului de la Tirana privind amnistia fiscală, comentează SOT News. Într-un raport confidențial, CE enumeră argumentele pentru care aceasta nu ar trebui aprobată, printre acestea și factul că o astfel de lege „ar crea o mare oportunitate pentru evazioniștii și cei care vor să spele bani.”

Acest comentariu se referă la articolul 13 din proiectul de lege, care oferă posibilitatea beneficiarilor amnistiei fiscale din afara Albaniei să nu trimită banii către bănci, ci să îi depună personal.

De asemenea, Comisia critică și lipsa de măsuri legale adecvate contra celor care comit infracțiuni. „Proiectul de lege permite o pedepsire nedreaptă a celor care au proprietăți ascunse,” arată raportul citat de jurnaliștii albanezi.

Legea amnistiei fiscale a fost denunțată și de opoziție, potrivit căreia aceasta urmărește spălarea banilor protejați de activitatea infracțională. Parlamentul de la Tirana a decis amânarea votului la această lege până în septembrie.

În Macedonia de Nord a crescut numărul salariaților în ultimii 10 ani

Numărul de persoane active pe piața muncii din Macedonia de Nord a crescut în ultimul deceniu. Statisticile arată că, anul trecut, s-au întegistrat 964.014 persoane active, cu 35.239 mai multe decât în ​​2009, scrie www.slobodenpecat.mk.

Majoritatea angajaților lucrează în industria de producție, comerț, precum și în agricultură și construcții. În ultimii trei ani s-a înregistrat o creștere a numărului de angajați în aproape fiecare industrie, cu excepția agriculturii.

Bărbații continuă să dețină mai multe locuri de muncă decât femeile, deși rata de ocupare a femeilor a crescut cu 8,7 puncte procentuale. Oficiul Național de Statistică a anunțat că pe piața muncii din Macedonia de Nord activează cu 150.000 mai puține femei.

De ce sunt distruse monumentele antifasciste din Fosta Iugoslavie?

La această întrebare încearcă să răspundă publicația Klix, care a realizat un interviu cu Andrew Lawler, conservator și restaurator de monumente istorice britanic. Andrew Lawler locuiește în Serbia, este un bun cunoscător al problemei și a creat chiar un site, spomenicinob.info, cu informații despre acest patrimoniu istoric ridicat pentru a-i cinsti pe partizanii, mulți comuniști, care au luptat împotriva ocupației fasciste din al Doilea Război Mondial. O bună parte din aceste monumente au fost comandate de regimul comunist din Fosta Yugoslavie.

„Cred că principalul motiv al distrugerii a fost beneficiul material. Vorbim de probleme sociale, nu de un conflict ideologic... 36% din busturile comemorative (în principal în bronz) nu mai există și 14% dintre alte tipuri de monumente au fost distruse. Ceea ce înseamnă că au fost distruse de două ori și jumătate mai multe busturi decât monumente,” a spus Lawler. În anumite comunități, memorialele au fost distruse pentru ca în locul lor să se desfășoare activități memoriale. O parte din monumente au fost distruse din motive politice, iar altele din pur vandalism.

Expertul britanic spune că, pe lângă pierderea moștenirii culturale (care devine din ce în ce mai populară în rândul turiștilor), distrugând monumentele se pierde amintirea bunicilor care s-au sacrificat în lupta împotriva fascismului.

Un concert cu melodii de dragoste pentru Prishtina

Cântărețul Sabri Fejzullahu, o celebritate locală, a susținut, săptămâna trecută, un emoționant concert „pentru zile mai bune” pe stadionul Fadil Vokrri din oraș. În mod normal, această locație poate primi 13.000 de spectatori, însă acest concert nu a avut nici unul din pricina restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, scrie koha.net.

„Îmbrăcat într-un costum negru strălucitor, Fejzullahu, care a crescut în capitală și a dedicat melodii acestui oraș de-a lungul anilor, a susținut pentru prima dată un concert într-un spațiu gol,” scrie ziarul.

„ Vă salut de aici, de pe stadionul Prishtina, unde am crescut și m-am afirmat, m-am îndrăgostit și unde voi muri într-o zi. Din această Prishtina uscată și goală, dar plină de case, oriunde sunteți albanezi și de oriunde ne veți privi, vă salut din toată inima!” a spus artistul.

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei balcanice din 30 iulie 2020