De ce protestele din Bulgaria îi privesc pe toți cetățenii UE

Protestele au pornit de la două evenimente concurente: un raid al poliției în birourile președintelui republicii, la 7 iulie și un scandal la o reședință de pe litoral în care a fost implicat fostul lider al partidului minorității turce, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Ahmed Dogan. Activiștii anticorupție au descins pe o plajă care îi era destinată în exclusivitate, deși plajele sunt domeniu public.

Președintele Rumen Radev l-a acuzat de multă vreme pe premierul Bojko Borisov de corupție și „legături cu oligarhii”, iar la 11 iulie le-a cerut șefului guvernului și procurorului șef să se retragă.

Partidul de guvernământ, GERB, face parte din Partidul Popular European și se bucură în continuare de susținerea acestuia.

Dar, așa cum subliniază think-thank-ul european,  problema are implicații mai largi.

Bulgaria tocmai a intrat în sala de așteptare a zonei euro, iar stabilitatea politică din țară - bazată pe statul de drept, democrație, un sistem judiciar funcțional și mecanisme eficiente anticorupție - este crucială pentru eventuala aderare la euro.

În plus, creșterea PIB-ului Bulgariei în ultimii 10 ani a fost mai asemănătoare cu cea a țărilor din afara UE, cum ar fi Armenia, Albania și Macedonia de Nord: aproximativ 50 la sută. În schimb, România s-a bucurat de o creștere a PIB-ului cu 202 la sută în aceeași perioadă.

În consecință, Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, cu doar puțin mai puțin de 690 EUR. Acest lucru semnalează că guvernul a utilizat slab fondurile de coeziune ale UE.

Din punct de vedere al politicii externe europene, Bulgaria este un stat de frontieră, jucând astfel un rol important în domenii precum migrația, securitatea, relațiile cu Turcia și Rusia și situația din zona Mării Negre. Dacă Bulgaria nu reușește să abordeze provocările în mod corespunzător, aceasta se va simți rapid în alte părți ale Europei.

Corupția este într-adevăr o problemă pentru Bulgaria, în special, dezvăluie încă o dată lipsa unui mecanism de control eficient la nivelul UE asupra cheltuielilor fondurilor UE. Dar și incapacitatea Bruxellesului de a proteja valorile europene în cadrul uniunii.

Contribuabilii germani, francezi și suedezi sunt interesați de cum sunt cheltuite impozitele lor în UE. Deci, protestele anticorupție din Bulgaria și lupta societății civile bulgare pentru statul de drept și reformele democratice reprezintă o temă importantă pentu toți.

Inacțiunea UE și tăcerea deliberată și continuă a liderilor europeni asupra situației din Bulgaria ar putea duce la creșterea înstrăinării și a eurocepticismului, mai ales în rândul tinerilor cetățeni din Bulgaria (dar nu numai).

Fenomenul se poate extinde în celelalte țări în care încrederea în instituțiile de la Bruxelles este de obicei mai mare decât în ​​guvernele naționale, atrage atenția ECFR.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica