COVID-19 a dezvăluit fragilitatea capitalismului neo-liberal--interviu cu Ted Steinberg

Această distincție, între "natural" și ne-natural, adică uman, cultural în sensul general al termenului, este fundamentală pentru înțelegerea lecturii istorice pe care o propune Ted Steinberg.  "Voia lui D-zeu"  tratează subiectul inundațiilor care au afectat vestul-mijociu american în 1993, ca și în 1973, 1965, 1945, 1937, și tot așa, de când există fluviul Mississippi. Ted Steinberg pornește de la constatarea că reacția umană, politică  -  partea ne-naturală a calamităților - este aceeași, iar după nu se schimbă nimic: următorul fenomen natural ne prinde la fel de nepregătiți. În 2011 s-a vorbit despre "marea revărsare a Mississippi-ului" comparabilă prin pagubele provocate cu inundațiile din 1927 și 1993.  Ne aflăm înlăuntrul aceleiași paradigme, indiferent dacă e vorba de uragane, tornade sau epidemii virale. SARS-Cov2 n-ar fi trebuit să fie o surpriză,  amploarea suferințelor și pierderilor economice putea fi mult mai redusă.  Precum mai târziu Naomi Klein, care scria în DOCTRINA ȘOCULUI despre un  "capitalism al dezastrelor"  mai degrabă înclinat să exploateze decât să prevină calamitățile naturale, Ted Steinberg pune în cauză sistemul neo-liberal care a distrus, prin însăși logica sa, echilibrele naturale, și care nu mai are nici motivația nici uneltele pentru a preveni sau limita impactul unor flageluri precum Covid-19.

 

 

Ted Steinberg: Aspectul esențial este promptitudinea cu care unii, în special cei la putere, dau vina pe natură, pe "voia lui D-zeu", pentru a distrage atenția de la ceea ce este uman, capitalismul de pildă, care joacă un rol foarte important. Când conceptualizezi calamitățile naturale ca fiind peste puterea omului, concepția dominantă  de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dacă nu dinainte, rezultatul este un anumit tip de reacție, reflexul de a te concentra pe detecție sau control, pe ceea ce se numește abordarea tehnocratică. Se vede însă că această abordare nu dă rezultate prea bune în contextul naționalismului ascendent și al capitalismului neoliberal.

 

 

Ted Steinberg:  Zicca, Ebola, coronavirusurile... Ce au în comun, la o analiză detaliată?  Aproape două-treimi poate, până la 75% dintre aceste epidemii își au originea într-un dereglaj al relației dintre animale și oameni. Ce se petrece cu animalele? Răspunsul la această întrebare se găsește în transformarea naturii de către om, în special în simplificarea ecologică radicală provocată de apariția și extinderea agriculturii. Amploarea acestei transformări este uluitoare: aproape un miliard de hectare de pădure, pășune sau mlaștină au devenit teren agricol producător de hrană și fibră doar între 1860 și 1980. Forța motrice a acestor schimbări ecologice masive este sistemul capitalist, un sistem bazat  pe imperative economice cum ar fi concurența, profitul maxim, și mai presus de toate creștere și acumulare neîncetată. Asta înseamnă căutarea fără limite de noi teritorii de exploatat, cu urmări precum tansformarea masivă a habitatului animal. Capitalismul neoliberal, forma hiper-rapace a capitalismului în existență în ultimii 35-40 de ani, a îngreunat riposta anti-pandemie.

 

 

Ted Steinberg:  Știam că se poate întâmpla. Deșteptarea a dat-o  SARS,  în 2003.  În perioada postbelică îți puteai imagina că guvernele ar putea acționa preventiv împotriva unor eventuale pandemii,  finanțând  firme farmaceutice particulare care să creeze  medicamente anti-virale de pildă. În epoca neoliberală, adică începând cu anii 1970, așa ceva nu mai este imaginabil: avem zero solidaritate socială dar avem în schimb "libertate corporatistă",  adică nimeni nu mai poate dicta unei companii private. Dacă această abordare nu se schimbă, vom asista la evenimente similare, aducătoare de  imensă suferință și dizlocare.

 

 

Ted Steinberg:  Cei aflați la putere pot folosi calamități naturale precum Covid-19 pentru a-și consolida puterea, a adânci inegalitățile, a-i precariza și mai mult pe salariați. Țările care n-au forfecat  plasa de siguranță socială, adică social-democrațiile, sunt mai pregătite pentru astfel de crize medicale decât o țară precum Statele Unite, unde nu există solidaritate socială, și unde repercusiunile acestei realități au fost dureroase și absolut previzibile.

 

 

Ted Steinberg:  Nu-s chiar atît de pesimist.  Această pandemie a arătat ce se întâmplă când capitalismul este supus unui stres cât de mic.  Brusc, rafturile-s goale. Scârțâie din toate încheieturile. Cred că acest lucru a devenit evident,  și această trezire la realitate poate genera reforme.