Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trump și creștinismul alb american: relație complicată, istorie întunecată - interviu cu Robert Jones

prri.jpg

Robert Jones este fondator și director executiv al Institutului  de Studiere a Religiei (PRRI).
Robert Jones este fondator și director executiv al Institutului de Studiere a Religiei (PRRI).
Image source: 
prri.org

Robert Jones este fondator și director executiv al Institutului  de Studiere a Religiei (PRRI), organizație  washingtoniană non-profit și non partizană de sondare și evaluare a opiniei publice.  El a crescut în Texas și Mississippi în credință Baptistă, pe care a aprofundat-o apoi la Seminarul Teologic Sud-Vestic și în studii doctorale la Universitatea Emory din Atlanta.  Robert Jones a publicat două cărți notabile la intersecția religiei cu politicul și socialul, SFÂRȘITUL AMERICII CREȘTINE ALBE în 2016 -răsplătită trei ani mai târziu cu premiul Grawemeyer - și ALB DE PREA MULTĂ VREME/White Too Long/, subintitulată "Moștenirea Suprematismului Alb în Creștinismul American" și apărută în luna iulie a acestui an la editura Simon&Schuster.

Suprematismul alb este o moștenire grea și înrădăcinată nu doar în Convenția Baptistă Sudică, în care a copilărit  invitatul nostru,  ci și pe întreg spectrul crestinimului alb american.  "Alb De Prea Multă Vreme" ilustrează și nuanțează această realitate, pe care o urmărește în consecințele sale politice actuale.  Convenția Baptistă Sudică s-a despărțit în 1844 de aripa nordică din cauza diferențelor pe tema sclaviei, specific dacă misionarii pot fi proprietari de sclavi.  Schisme similare s-au produs și în alte culte. La Baptiștii Sudici, scrie Robert Jones, "suprematismul alb era atât de adânc instituționalizat încât devenise ascuns, invizibil". Până la 20 de ani, când era seminarist,  n-a știut de această "moștenire"  întunecată, fundamentată scriptural și propovăduită de părinți ai bisericii precum Basil Manly. "Nu-mi amintesc de nici un cuvânt din amvon despre inegalitate și nedreptate rasială, sau despre lupta pentru drepturi civile", mai scrie Robert Jones.

Robert Jones:  Cain își ucide fratele, Abel, apoi minte ca să-și ascundă fapta. D-zeu îl stigmatizează, cu un semn pe care Biblia nu-l precizează, dar care a fost interpretat de creștinii albi, în special de cei americani, ca unul rasial. Aceasta a devenit, pentru creștinii albi, istoria originilor afro-americanilor.  Apariția oamenilor cu piele întunecată a fost legată de un act criminal, creîndu-se astfel o ierarhie  în care creștinii albi au o proveniență pură, în vreme ce afro-americanii sunt  "însemnați" ca urmare a  unui act criminal. S-a justificat în acest mod o rânduială în care albii sunt deasupra afro-americanilor și pot fi stăpânii lor.

Rep.:  În numele acestei rânduieli Sudul a luptat și a pierdut Războiul de Secesiune. A provocat această înfrângere o re-evaluare doctrinală, o reașezare a mentalităților?

Robert Jones:  În nici un caz.  Înfrângerea politică și militară n-a fost văzută ca una culturală și teologică. S-a născut așa-numită "teologie a cauzei pierdute", a "tăciunilor",  adică a renașterii sudului din cenușă. Creștinismul alb a jucat un rol central în promovarea ideii că în ciuda înfrângerii suprematismul și sclavia fac parte din organizarea socială voită de D-zeu.

Rep.:  Baptiștii sudici, biserica în care ați copilărit, s-a scuzat în 1996 pentru trecutul de sprijin pentru suprematism, sclavie și segregare rasială; catolicii au cerut iertare în repetate rânduri începând din 1968.  S-a schimbat ceva, concret?  S-a șters, în timp, amprenta vechilor dogme?

Robert Jones:  E un aspect absolut critic. Poți vedea astăzi amprenta  vechilor orientări teologice în datele curente de opinie publică privind rasismul structural. E drept că  evanghelicii albi din sud se află statistic în fruntea "clasamentului" atitudinilor rasiste,  dar aceste atitudini sunt împărtășite, într-o măsură mai mică,  și de  albii afiliați protestantismului tradițional  sau de albii catolici. Scuzele sau alte acte simbolice de distanțare ale bisericii Catolice, ale Consiliului Național al Bisericilor Protestante  sau Convenției Baptiste Sudice n-au pătruns până la bază, n-au schimbat fundamental opiniile celor din strane.

Rep.:   Pentru a evalua aceste opinii ați creat, la institutul pe care-l conduceți, un "index al rasismului".

Robert Jones:  Sunt  greu de măsurat  prin sondaje de opinie atitudinile asupra rasismului și suprematismului alb. "Indexul rasismului" este bazat pe răspunsuri la 15 întrebări, răspunsuri pe care le-am amalgamat într-un  etalon de sinteză. Indexul nu măsoară deci mentalități pe un subiect singular,  de pildă poliția sau sistemul penal, ci oferă indicii de ansamblu.  Creștinii albi  înregistrează scoruri medii mai mari în acest index al rasismului,  conștientizează mult mai greu decât albii ne-afiliați unei tradiții creștine  problemele de echitate socială și rasism structural.

Rep.:   O întrebare  la care tot aproximăm răspunsul:  este Trump cauza multor realități americane  negative - printre care rasismul în ascensiune -  sau expresia ultimă a unor evoluții mai vechi?  Un prim indiciu ar putea fi găsit în faptul că mulți sprijinitori creștini albi, în special neoprotestanți, îl socotesc o întruchipare a speranței în renașterea ordinii rasiste a sudului dinaintea Războiului de Secesiune.

Robert Jones:  Cred că Trump nu e cauza ci mai degrabă expresia unei derive politice de lungă durată.  Multă lume știe că 8 evanghelici albi din 10 l-au votat pe Trump în 2016.  Nu s-a  remarcat, sau nu s-a dat atenție la fel de mare, faptului că și celelalte ramuri ale creștinismului alb l-au plebiscitat  în număr substanțial: aproape două-treimi în rândul catolicilor  și aproape 6 din 10 protestanți tradiționali albi, care sunt plasați de regulă în extremitatea progresistă, liberală a spectrului de opinie .  Sloganul lui Trump,  SĂ RESTABILIM MĂREȚIA  AMERICII, este paseist, năclăit de nostalgie. Creștinii albi se înfățișau ca "votanți pe bază de valori"; Trump i-a convertit în "votanți pe bază de nostalgie", care optează pentru revenirea la trecut, la o epocă revolută în care creștinii albi aveau mai multă putere, erau mai clar la vârful ierarhiei sociale și politice. Una dintre întrebările cele mai edificante pe care am formulat-o la PRRI în perioada alegerilor din 2016 a fost dacă modul de viață și cultură americană s-au schimbat în bine sau în rău din anii 1950 și până astăzi. Două-treimi din Republicani spun că în rău, două-treimi dintre Democrați că în bine.  Toate grupurile creștine albe au fost de acord cu Republicanii,  plasând începutul declinului în anii 1950,  când s-a produs desegregarea școlilor și s-a declanșat mișcarea pentru drepturi civice în Statele Unite. Nici un alt grup nu i-a întrecut la acest capitol pe evanghelicii albi: 75% dintre ei sunt de părere că lucrurile s-au schimbat în rău din anii 1950.

Rep.:  Nostalgia este o motivație durabilă, pe care Trump o exploatează în continuare, cum exploatează și polarizarea crescândă, inclusiv religioasă și rasială.  Pe de altă  parte, sunt semne că sprijinul masiv pentru actualul președinte în rândul neoprotestanților, baza sa cea mai înfocată, începe să se fisureze. Ce prevestesc aceste firave semne pentru alegerile din noiembrie?

Robert Jones:  Cele două partide americane majore s-au separat pe bSaza rasei și religiei de zeci de ani.  Republicanii sunt astăzi albi și creștini în proporție de 70%,  Democrații  de numai  30%, distanța crescând în ultimele decenii și în special în ultimii 10 ani. Cu siguranță că această polarizare pe bază de rasă și religie este nesănătoasă pentru democrația americană. Grupurile creștine albe sunt însă în declin numeric. Evanghelicii reprezintă astăzi doar 15% din totalul populației, două procente mai puțin decât în 2016, când Trump a câștigat în Colegiul Electoral la o diferență de 78.000 de voturi în trei state, Michigan, Wisconsin și Pennsylvania.  Bisericile sunt părăsite din cauza atitudinilor homofobe, dar și pentru că incitarea de către Trump a suprematismului alb,  poziționarea sa în apărarea monumentelor și steagului sudist îi deranjează, îi supără pe mulți creștini albi.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI Radu Tudor:  https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

 
Robert Jones, fondator și director executiv al Institutului de Studiere a Religiei, intervievat de corespondentul RFI Radu Tudor