Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sudul alb îi rămâne credincios lui Trump --Interviu cu Angie Maxwell (II)

maxwell2_1.jpg

Angie Maxwell, profesoară de Știinte Politice la Universitatea statului Arkansas

Angie Maxwell este profesoară de științe politice la Universitatea statului Arkansas și directoare a Centrului Diane Blair de Politică și Societate a sudului. Ea a publicat în 2014 SUDUL SUB ACUZARE: Critică Publică, Inferioritate Sudică și Politică Identitățîi Albe, carte recunoscută cu un număr de premii prestigioase. În iulie anul trecut i-a apărut la editura Universității Oxford volumul STRATEGIA CARE A SCHIMBAT POLITICĂ AMERICANĂ.

E vorba în această carte, co-semnată cu Todd Shields, despre așa-numită "strategie sudică lungă",  o strategie Republicană de atragere a votului alb din sud, exploatind anxietatea rasială provocată de schimbările sociale masive ale anilor 1960 precum și o serie de atitudini înrădăcinate în statele confederației secesioniste privind rolul genurilor și religia. "Fructul" ultim al acestei strategii este Donald Trump, care la Convenția partidului a jucat, mai deschis că niciodată, pe "cartea sudică" a resentimentului rasial și social.

Angie Maxwell: În anii 1960, după victoria la limita a lui Kennedy în dauna lui Nixon, partidul Republican a trecut printr-o perioada de sciziuni interne. O fracțiune milita pentru mai mult accent pe sud, altă pleda pentru o strategie vizînd California, Vestul în general.  Orientarea spre sud a cîștigat dezbaterea prin nominalizarea lui Barry Goldwater în 1964. Goldwater votase în acel an împotrivă legii drepturilor civice, iar adepții săi au folosit acest fapt pentru a cîștiga simpatiile acelei porțiuni a electoratului sudic extrem de nemulțumită de integrarea rasială. Goldwater a repurtat ceva succese: a cîștigat cinci state ale sudului profund, dar atît. Republicanii s-au întors deci la planșetă, continuînd să încerce atragerea votanților sudici apelind la rasă, tradiție și rolul tradițional al femeii. De exemplu, în 1980 partidul Republican elimina din programul sau amendamentul privind egalitatea în drepturi a sexelor, în încercarea de a atrage femeile albe din sud îngrijorate de schimbările pe care le-ar fi putut aduce acel amendament. A existat de asemenea un efort concentrat, început formal  în epoca Reagan, de a atrage electoratul religios.

Rep.:  Atitudinile privind rasa, genul, religia, explică într-o mare măsură specificitatea electorală a sudului. Cum măsurați aceste atitudini în sondajele centrului Blair?  

Angie Maxwell: În chestiunea rasială, am încercat să măsuram "resentimentul rasial",  printr-o serie de întrebări care să dezvăluie negarea existenței rasismului instituțional sau structural, frustrarea că rasă rămîne o problema, viziunea anistorică asupra rasei, și resentimentul provocat de eforturile neîncetate de a nivela terenul de joc rasial, că să spun așa. La această categorie scorurile sunt foarte ridicate în sud. Un alt etalon este cel pe care-l numim "sexism modern", care măsoară neîncrederea, dezaprobarea, antipatia chiar, cu care sunt confruntate femeile care au ambiția de a ajunge în poziții de autoritate. Măsuram de asemenea așa-numitul "naționalism creștin", adică atitudinea "sunt credincios, mă auto-identific fundamentalist, doresc și militez pentru politici care afirmă acest lucru pe plan național". Cu alte cuvinte, America trebuie să fie  și este o nație creștină. Majoritatea albilor sudici au scoruri ridicate într-una sau două dintre cele trei ierarhii atitudinale, unii în toate trei. Candidatul care știe cum să apese pe toate cele trei butoane obține, în  special în preliminare, cea mai mare felie a votului sudic alb. E sistemul care a dus la nominalizarea lui Trump în 2016: cu o minoritate de albi sudici, care votează și știe să-și facă auzit glasul. Cu cît te deplasezi mai spre dreapta, cu atît mai multe voturi obții în rîndul acestei categorii. Ai nevoie de ei la primare dacă vrei nominalizare, iar  la generale desfășori această tematică în toată țara.

Rep.:  Este exact ce-a făcut Trump în 2016 și în cei trei ani și ceva care au urmat. Cu ce rezultate? Are sprijin la fel de solid, sau au început să apară fisuri?  

Angie Maxwell: Atitudinea sudului față de Trump s-a dovedit extrem de rezistență la schimbare. Regiunea îi rămîne, în foarte mare măsură, fidelă. Am constatat  un activism crescut din partea opoziției, de exemplu la parlamentarele din 2018, dar  în rîndul suporterilor săi loialitatea rămîne constanța. Marșează, Trump, pe cele trei mentalități menționate mai devreme. E important de reamintit că unii strategi de campanie ai lui Trump în 2016 au lucrat și în campanii Republicane anterioare care și-au propus să atragă electoratul sudic. În 1980, Ronald Reagan își lansa campania electorală într-o zona rurală din Mississippi, la Tîrgul  din comitatul Neshoba,  loc neobișnuit pentru un fost guvernator al Californiei.  Și despre ce a vorbit? Despre drepturile statelor. Asta s-a întîmplat pentru că partidul Republican trebuia să-i recîștige pe votanții sudici pierduți în favoarea lui Jimmy Carter. Persoană care a condus operațiunile electorale sudice ale campaniei Reagan se numește Paul Manafort, același care în 2016 a coordonat campania lui Trump. Există un grup de strategi cu experiență în sud, și cînd am văzut că Trump îi angajează pe unii dintre ei  mi-a devenit foarte clar că efortul se vă orienta iar în aceeași direcție: câștigarea simpatiei votanților sudici, apelând uneori, din păcate,  la ce-i mai rău, nu  mai bun în cultură sudului american.

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor:  https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă aici interviul cu Angie Maxwell, profesoară de Științe Politice la Universitatea statului Arkansas și directoare a Centrului Diane Blair de Politica și Societate a sudului.