Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fondurile UE alocate României nu se renegociază – dar cine le va gestiona?

siegfried_muresan.png

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE) în timpul videoconferinței
Image source: 
Biroul Parlamentului European în România

Să fie România un membru cu influență scăzută în cadrul Uniunii Europene? Mulți sunt gata să spună că așa este. Și totuși, cel puțin un aspect ne contrazice: doi dintre cei trei raportori ai principalelor grupuri politice din Parlamentul European pentru Mecanismul de Reziliență și Redresare sunt români: Siegfried Mureșan de la PPE și Dragoș Pâslaru din partea Renew Europe. În timp ce Socialiștii și Democrații  Europeni sunt reprezentați de Eider Gardiazabal Rubial, eurodeputată din Spania.

Vorbim despre programul în valoare de 672 de miliarde de euro pentru finanțarea redresării economiilor europene după criza Covid-19.

La sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul și-a definitivat proiectul de raport iar luni, cei doi europarlamentari români l-au prezentat într-o conferință organizată de Biroul de la București al Parlamentului European.

Acest document, care trebuie mai întâi votat în plenul adunării legislative, va sta la baza negocierilor pe care Parlamentul le va purta în această toamnă cu Consiliul European. Pentru că există diferențe de abordare între cele două instituții.

Un lucru rămâne însă clar, au arătat cei doi deputați:  Parlamentul European susține volumul total al mecanismului și alocarea pe fiecare țară. Aceasta înseamnă că tot ce a fost obținut de președintele Klaus Iohannis în Consiliul European pentru România rămâne valabil și nu va fi pus în discuție.

Este o precizare importantă, având în vedere că la București au existat voci care au pus sub semnul întrebării negocierile, afirmând că Parlamentul ar fi bulversat aranjamentele atât de sensibile din Consiliu. Nu va fi cazul unei renegocieri.

În schimb, Parlamentul European dorește ca fondurile să se afle la dispoziția statelor membre până în 2024 și nu până în 2023. Parlamentarii mai propun ca 20% din fondurile eligibile să fie eliberate imediat, ca avans pentru proiecte și nu 10%, cum propune Consiliul.

De asemenea, Parlamentul dorește un mecanism precis și ușor de pus în practică privind sancționarea financiară a guvernelor care încalcă normele statului de drept , astfel încât statele cu probleme să nu se mai poată proteja prin regula unanimității.

România va fi eligibilă pentru 30 de miliarde de euro, cu care să finanțeze reforme naționale profunde.

Potrivit documentului citat de cei doi  eurodeputați, mecanismul se va axa pe șase obiective generale: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineri.

 Pornind de la aceste priorități, foarte importante pentru România vor fi investițiile în domenii precum infrastructura, sistemul de sănătate, educația, combaterea sărăciei, ecologizarea și protecția mediului sau digitalizarea administrației publice.

Iar atingerea acestor obiective nu va fi posibilă fără o reformare profundă a instituțiilor administrative. Ceea ce, până la urmă, ar trebui să fie și miza campaniilor electorale locale și parlamentare din acest an.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 1 septembrie 2020