În plină criză economică, Organizația Mondială a Comerțului se scaldă în ape tulburi

Roberto Azevedo a părăsit luni funcția de președinte al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), lăsând astfel o instituție în criză și fără căpitan. O situație care ar putea să treneze din cauza alegerilor din SUA, conform experților.

În plină criză economică mondială cauzată de către pandemia Covid-19, mai multe dosare importante îl așteaptă pe viitorul director al OMC: pregătirea conferinței ministeriale din 2021, relansarea negocierilor și rezolvarea conflictelor apărute între organizație și administrația SUA.

Washingtonul, care se consideră tratat „incorect” de către ”jandarmul” comerțului mondial, a amenințat că va părăsi organizația, care în opinia sa trebuie reformată,  unde voia să efectueze o reformă, paralizând practic, din decembrie anul trecut, activitatea tribunalului de apel al OMC care reglementează disputele comerciale.

„SUA vor ca următorul director general să împărtășească preocupările americane, dintre care multe vizează China. Având în vedere faptul că directorul general este ales prin consens, această poziție fermă complică procedura de selecție”, a subliniat profesorul în relații internaționale, Manfred Elsig, de la World Trade Institute din Berna.

„Se poate de asemenea ca multe state membre ale OMC să dorească să aștepte până după alegerile prezidențiale din SUA, în speranța că administrația de la putere se va schimba”, estimează acesta.

Opt pretendenți

La jumătatea lunii mai, brazilianul Roberto Azevedo a anunțat în mod surprinzător că-și va părăsi funcția, cu un an înainte de încheierea mandatului său, din „motive familiale”. Candidații care doresc să-i succeadă nu lipsesc- aceștia sunt în total opt, dintre care trei africani, doi europeni, doi asiatici și un latino-american.

Dar tensiunile internaționale aprinse și politizarea tot mai mare a alegerilor în cadrul organizațiilor internaționale riscă să complice procesul de desemnare al succesorului.

OMC trebuie să organizeze din 7 până pe 16 septembrie o primă serie de consultări- numite „confesionale”- cu fiecare dintre membri, urmând ca ultimii 3, cel mai slab evaluați, să fie eliminați din cursă. Vor urma alte două serii de consultări în octombrie și noiembrie.

O miză politizată

Incapacitatea țărilor membre de a se înțelege la finalul lunii iulie asupra desemnării unui director interimar dovedește că „această miză este politizată”, menționează o sursă din dosar. „Întrebarea este până unde sunt unii dispuși să meargă, de exemplu prin blocarea unui candidat acceptat de către restul membrilor”, declară cu îngrijorare un diplomat occidental.

După plecarea lui Roberto Azevedo, unul dintre cei patru directori adjuncți ai OMC - un american, un german, un nigerian și un chinez - trebuie să asigure interimatul. Dar Washington și Bruxelles nu au reușit să se pună de acord.

Elvire Fabry, cercetătoare la Institutul Jacques Delors, menționează că „dreptul de veto american” în privința numirii germanului, susținut de către majoritatea țărilor, este legat mai întâi de dorința președintelui Donald Trump „de a întări raportul de forțe cu Uniunea Europeană (...) în pragul alegerilor.”

„O astfel de concesie, numai pentru interimat ar fi fost prea importantă. Dar trebuie luat în calcul că Washington nu exclude că perioada interimatului ar putea fi mai lungă decât a fost prevăzut și că nu a vrut să instaleze un european în funcție”, spune ea.

Doi directori?

Între timp candidații își păstrează calmul. Britanicul Liam Fox a asigurat că „are încredere în procedura de selecție” iar candidata Kenyiei Amina Mohamed a declarat că nu are „niciun dubiu în privința nerespectării calendarului”, conform AFP.

„Este dificil de evaluat puterea de „distrugere” pe care o au SUA în ceea ce privește procedura. Dacă vor să o blocheze, să o perturbe sau să aibă control... Cred că aceasta rămâne o mare necunoscută”, estimează Sébastian Jean, director al Centrului de studii prospective și informații internaționale.

„Avem sentimentul că SUA vor rămâne destul de pasive și că nu-și vor arăta bunăvoința de acum până în 3 noiembrie. Unii cred că perioada de așteptare se va întinde până la începerea mandatului președintelui american pe 20 ianuarie”.

În timp ce procedura de desemnare a următorului director al OMC nu a mai fost niciodată atât de politizată, unii nu exclud revenirea la vot, ceea ce ar fi o premieră.

În 1999, când țările membre nu au reușit să se pună de acord, au preferat să desemneze doi directori, fiecare dispunând de un mandat scurt de trei ani. Un compromis care, în fața sarcinii colosale care-l așteaptă pe succesorul lui Roberto Azevedo, nu este pe gustul expertului Manfred Elsig: „O persoană care are un mandat scurt riscă să fie percepută ca oaia neagră de la început”.

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24