Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Proteste în Balcanii de Vest față de școala online și limitarea turismului

macedonia_bun.jpg

Liceenii protestează în Macedonia față de reglementărle impuse de guvern în privința noului an școlar, 1 septembrie 2020
Image source: 
Facebook / Blendi Hodai

În Macedonia au loc proteste ale părinților și elevilor față de felul în care a decis guvernul să înceapă școala din 1 octombrie: doar în mediul online. Protestele sunt sprijinite de celebra Ambasadă a Copiilor din Macedonia, prima de acest gen din lume.

*Camera de Comerț din Bosnia și Herzegovina cere guvernului să deschidă granițele pentru turiștii din Turcia și țările din Golful Persic care aduc anual un venit important sectorului turistic;

* Zdravko Krivokapic, liderul coaliției care a câștigat alegerile în Muntenegru, spune că integrarea europeană este o prioritate a noii conduceri, dar că nu vrea să se certe cu Rusia și că țara sa e prea mică ca să își permită să impună sancțiuni unei mari puteri. 

Elevii și părinții macedoneni protestează împotriva educației online care va începe pe 1 octombrie, aflăm de pe site-ul 24.mk. Aceștia vor ca predarea să se desfășoare într-un mod combinat, atât online în fața calculatorului, cât și în sălile de clasă, față în față.

„Ei cred că, respectând măsurile de protecție împotriva coronavirusului, nu va exista niciun pericol pentru sănătatea elevilor. Mai mult, afirmă că educația online din ultimul an s-a dovedit ineficientă și dificil de implementat,” scrie portalul macedonean.

„Pentru ei (guvernanți, n.r.,) nu este o problemă faptul că centrele comerciale sunt aglomerate, că în timpul campaniilor electorale și piețele sunt aglomerate. În loc să se justifice, guvernul ar fi trebuit să lucreze la crearea unui plan pentru a face față situației și a redeschide școlile,” a declarat Blendi Hodai, președintele Uniunii Liceenilor.

Uniunea Liceenilor a primit, de asemenea, sprijin din partea Ambasadei Copiilor Megjashi. Prima ambasadă a copiilor în lume, Megjashi, a fost înființată în Macedonia în 1992 pentru a proteja drepturile copiilor. În primele faze ale războiului din Bosnia și Herțegovina, Ambasada Copiilor a oferit sprijin și adăpost celor 60.000 de copii refugiați, trimițându-i în familii gazdă din țări străine și asigurându-le ajutor umanitar.

 

Premierul Albaniei: Grecia are dreptul să-și extindă apele teritoriale în Marea Ionică

Albania a reacționat la afirmația Greciei conform căreia această țară intenționează să-și extindă apele teritoriale în Marea Ionică de la 6 la 12 mile, relatează Agenția Anadolu (AA).

Prim-ministrul albanez, Edi Rama, a scris pe rețelele sociale atât despre anunțul Greciei, cât și despre vâlva pe care acesta l-a stârnit în Albania: „Adevărul este simplu. Granița maritimă nu este ca un gard între două case și când autoritățile elene spun că vor avanasa de la 6 la 12 mile, nu înseamnă că Grecia va înghiți apele teritoriale albaneze, ci că statul vecin exercită pur și simplu dreptul care decurge din Convenția privind Dreptul Mării, adoptată la Montego Bay în 1982,” spune Edi Rama. 

„Exercitându-și același drept, Albania a făcut și a depus același tip de cerere în martie 1990 la Națiunile Unite, lucru care nu a fost niciodată contestat de vecinii noștri și rămâne în vigoare astăzi și pentru totdeauna,”a adăugat premierul albanez.

Oficialul de la Tirana mai spune că persoanele din țara sa care atacă declarația Greciei au un singur motiv, din păcate: „lupta pentru putere.”

 

Noul lider muntenegrean dorește guvern de experți și nu vrea să se certe cu Rusia

Publicația sârbească de știri Nedeljnik reia online declarațiile lui Zdravko Krivokapic, liderul coaliției conservatoare Pentru viitorul Muntenegrului, care a câștigat recent alegerile în acestă țară. Potrivit lui Krivokapic, acordurile cu alte două partide de opoziție, Pacea este națiunea noastră și Negru pe alb, vor avea loc în curând, astfel încât țara să aibă „poate peste trei săptămâni, un nou parlament și un nou guvern.”

Krivokapic a adăugat că „statul are nevoie de cele mai înalte niveluri de putere legislativă și executivă ca să trimită un mesaj cetățenilor că schimbarea este inevitabilă.” Profesorul și ONG-stul devenit politician reconfirmă că drumul Muntenegrului către Uniunea Europeană este o prioritate și că are nevoie de un guvern format din experți.

Conform lui Krivokapic, Muntenegru trece acum printr-o criză gravă și cel mai bun răspuns poate fi furnizat numai de cei mai buni și mai competenți: „Acest lucru nu poate fi realizat de politicienii tineri sau cei care se află la sfârșitul carierei, ci doar de cei care au cunoștințe, care au avut experiențe similare, fie în țară, fie în străinătate și care sunt gata să ajute Muntenegru.”

În ceea ce privește relațiile cu Rusia, poziția noului lider este similară cu cea față de Serbia: Rusia este principalul importator de produse și servicii din Muntenegru, iar rușii reprezintă cel mai mare număr de turiști străini din țară.

„Nu e normal să inventezi un inamic unde inamicul nu există doar pentru a încerca să obții puncte la nivel politic. Vrem să menținem relații bune cu toată lumea, în special cu marile puteri, și aceasta va fi cu siguranță strategia acțiunilor noastre viitoare,” a explicat Krivokapic, care a subliniat că o țară mică ca Muntenegru, nu și-ar putea permite luxul de a impune sancțiuni unei țări mari precum Rusia.

 

Industria turismului bosniacă: Deschideți granița, mii de locuri de muncă sunt în joc!

Camera de Comerț din Bosnia și Herzegovina a trimis o scrisoare urgentă Consiliului de Miniștri prin care solicită deschiderea frontierei Bosniei și Herțegovinei către turiștii din Turcia și țările din Golful Persic, a declarat pentru publicația Avaz președintele Camerei, Mirsad Jašarspahić.

Regulile în vigoare la ora actuală pentru intrarea în țară cer cetățenilor UE și ai spațiului Schengen să prezinte un test negativ pentru coronavirus, datând de maximum 48 de ore. Regula se aplică și cetățenilor din Muntenegru, Serbia și Croația. Un număr important de turiști din Turcia și țările din Golful Persic vizitează anual Bosnia și Herzegovina, iar cetățenii acestora nu pot intra la ora actuală în țară. Camera de Comerț cere Guvernului să le aplice și acestora regula celor 48 de ore pentru a ajuta industria turismului.

Ministrul federal al Mediului și Turismului, Edita Đapo, îi susține pe oamenii de afaceri și a declarat pentru Avaz „că este extrem de iresponsabil din partea Consiliului de Miniștri și a Parlamentului să meargă în vacanțe colective fără a lua decizii cheie care ar salva hotelierii și oamenii de afaceri.”

 

Festivalul kosovar DokuFest are loc pentru prima dată în online

Facultatea de Arte a Universității Hasan din Prishtina și Festivalul de documentare DokuFest au stabilit o cooperare în cadrul celei de-a 19-a ediții a acestui festival, prima care va avea loc în sfera digitală, anunță universitatea kosovară. Prin această colaborare, DokuFest va oferi tuturor studenților și cadrelor didactice acces gratuit la întregul program și pachete de filme.

DokuFest este un festival internațional de documentare și scurtmetraje care se desfășoară în orașul Prizren în fiecare an, în luna august. Fondat în 2002 de un grup de prieteni, festivalul a devenit un eveniment cultural care atrage artiști și public internațional și regional.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Mircovic-Birtasic, Serbia

Dafina Meco, Albania

Besiana Krasniqi, Kosovo

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Vladana Siveska, Macedonia de Nord

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei din Balcanii de Vest