Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cazul Alexei Navalnîi şi reacţiile germane

alexey_navalny.jpg

Politicienii şi comentatorii germani au condamnat la unison atacul asupra opozantului rus, Alexei Navalnîi.
Politicienii şi comentatorii germani au condamnat la unison atacul asupra opozantului rus, Alexei Navalnîi.
Image source: 
Wikipedia

Politicienii şi comentatorii germani au condamnat la unison atacul asupra opozantului rus, Alexei Navalnîi. În acest context s-a cerut oprirea construirii gazoductului care va lega Rusia de Germania şi Uniunea Europeană. Alţi politicieni însă s-au pronunţat pentru o linie mai puţin dură, afirmînd că un boicot total al Rusiei ar fi contraproductiv.

La Berlin părerile privind otrăvirea lui Alexei Navalnîi, deşi nuanţate, sînt unanime. Reacţiile sînt o urmare a declaraţiei cancelarei Merkel. Ea a dezvăluit în faţa presei rezultatele specialiştilor care au analizat situaţia medicală a lui Navalnîi, internat în clinica Charité din Berlin. Ceea ce Merkel nu a spus miercuri, a devenit joi o temă a celor care s-au pronunţat public. Fără tertipuri diplomatice, ecologistul Jürgen Trittin a spus într-un interviu acordat postului naţional de radio (DLF):

„Nu există nici o îndoială. Responsabil pentru acest atentat sînt guvernul Rusiei şi preşedintele rus, Vladimir Putin.” Acelaşi politician a arătat apoi că în acest caz trebuie să se fromuleze o reacţie comună a tuturor ţărilor Uniunii Europene.

Comentatorii au atras atenţie că substanţa toxică folosită se află doar în depozitele militare. Arme chimice se află sub paza autorităţilor militare şi ale serviciilor secrete. Concluzia este clară pentru comentatori care invocă aceste aspecte ale scandalului. Pentru ei este limpede că responsabilii se află în Kremlin.

Creştin-democratul Norbert Röttgen, expert pentru politică externă, a afirmat (tot într-un interviu radio) că atentatul asupra lui Navalnîi trebuie înţeles ca un avertisment la adresa tuturor criticilor regimului Putin.

„Este un mesaj emis conştient. Se lasă intenţionat nişte amprente cu scopul ca mesajul să fie înţeles.”

Liberalul Wolfgang Kubicki, vicepreşedinte al Bundestagului, a cerut Moscovei să furnizeze informaţii privind cazul Navalnîi. În trecut, Kubicki a pledat întotdeauna pentru menţinerea unor relaţii normale cu Rusia.

Acum şi-a schimbat atitudinea conciliantă, anunţînd că nu va mai discuta cu nici un reprezentant al guvernului rus despre care se va afla că e vinovat de cele întîmplate.

Cum ar trebui să arate politica faţă de Rusia a formulat creştin-democratul Röttgen în termeni foarte duri:

„Cred că trebuie să trecem la o politică dură. Trebuie să discutăm cu Putin în singura limbă pe care o înţelege. Trebuie să-i răspundem lui Putin în singura limbă pe care o înţelege. Aste este limba gazelor naturale şi vînzarea gazelor.”

Devenind mai direct, Röttgen a cerut stoparea construirii gazoductului „Nord Stream 2“. Tot el a afirmat că stoparea construirii controversatului gazoduct este dorită de majoritatea ţărilor europene.

Liderul Partidului Liberal, Christian Lindner, se pronunţă de de-asemenea în favoarea unei linii dure faţă de Moscova:

„Un regim care organizează asasinate cu substanţe toxice nu poate fi acceptat pentru mari proiecte, inclusiv pentru proiecte legate de vreun gazoduct.”

Cum se va poziţiona guvernul vis-á-vis de această problemă încă nu e clar. Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei pentru Securitate din München pledează pentru reacţii echilibrate:

„Nu vrem şi nici nu putem să trecem la un boicot total al Rusiei.”

Dar şi el susţine ideea necesităţii elucidării totale a cazului Navalnîi.

Cazul Alexei Navalnîi şi reacţiile germane