Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Cum importă iliberalism din Ungaria noul premier din Slovenia

janez_jansa.png

Premierul Sloveniei, Janez Janša
Image source: 
AFP via rfi.fr

* Institutul Internațional de Presă de la Viena atrage atenția că noul premier sloven îngrădește îngrijorător libertatea presei de la preluarea noului mandat în luna martie, ajutat financiar din Ungaria;

* Studenții bulgari din Germania îi cer socoteală Angelei Merkel și o întreabă de ce partidul său, CDU, are un parteneriat cu partidul premierului Borisov, acuzat de corupție de protestatarii din Bulgaria;

*  Presa poloneză remarcă faptul că pandemia a readus haosul în circulația în spațiul Schengen;

* Tot coronavirusul este vinovat de tensiunile din Lituania legate de începerea noului an școlar.

Institutul Internațional de Presă (IPI) este preocupat de deteriorarea libertății presei în Slovenia sub noul guvern al lui Janez Janša, aflăm din www.mladina.si. Janša este șeful Partidului Social Democratic (PSD) din Slovenia, o formațiune populistă și naționalistă de dreapta.

„Puține țări europene au cunoscut un declin atât de rapid în ceea ce privește libertatea presei după instalarea unui nou guvern, așa cum se petrece în Slovenia sub prim-ministrul Janša. În cursul ultimelor 6 luni, premierul care a preluat puterea în luna martie, și-a reînoit imediat plângerile de lungă durată contra presei și a denigrat media care îl critică, subliniază în introducere IPI, instituție cu sediul la Viena,” scrie Mladina.

„Atacurile lui Janša și felul în care desemnează reportajele critice la adresa sa drept #FakeNews au stabilit paralele dezagreabile cu alți lideri internaționali. Organizațiile pentru libertatea mass-media, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și cele mai înalte instanțe alte Uniunii Europene au devenit atente la Slovenia.” Tot IPI adaugă că teama ca Slovenia să se transforme într-o nouă democrație iliberală, după modelul Ungariei, este prematură în acest moment.

Cu toate acestea, exportul metodelor ungurești către Slovenia și alte țări din Europa Centrală și Sud-Est ar trebui să preocupe conducătorii UE, atrage atenția Institutul Internațional de Presă.

Potrivit IPI, pe lângă propunerea legislativă privind radiodifuziunea publică, premierul Janez Janša „încearcă personal să întărească sistemul de media pro-guvernamentale apropiate de partidul său, finanțate de media din Ungaria apropiată premierului Victor Orban.”

 

Studenți bulgari din Germania către Merkel: cum justificați parteneriatul dintre CDU și GERB?

„Cum justificați parteneriatul între CDU și GERB, în ciuda corupției, lipsei libertății de exprimare, lipsei de independență a sistemului judiciar față de executiv?” Iată întrebarea pe care i-o pun studenții bulgari din Germania, într-o scrisoare deschisă, cancelarului Angela Merkel care face parte din CDU, Uniunea Creștin Democrată din Germania.

GERB, în traducere „stema” este partidul premierului bulgar, Boyko Borissov, puternic contestat în stradă de manifestanți anticorpuție, de două luni. Scrisoarea deschisă a studenților bulgari este citată de www.dw.com în limba bulgară.

„Noi am învățat aici ce înseamnă Democrația,” spun tinerii.  „În plus, corupția nu este doar o problemă pentru populația bulgară, ci privește fiecare cetățean european ale cărui impozite sunt cheltuite în proiectele de investiții și a programelor de finanțare din Bulgaria”, arată studenții în scrisoarea către Angela Merkel.

Tinerii cer demisia primului ministru, Boyko Borissov, și a procurorului general, Ivan Gueshev, pentru ca lupta reală împotriva corupției să poată începe, mai scrie www.dw.com.

 

Publicație poloneză: Haosul din spațiul Schengen a revenit

Iată concluzia site-ului www.rp.pl. „Statele membre ale Uniunii Europene decid singure în ceea ce privește introducerea de restricții privind intrarea pe teritoriile lor, obligația de carantină sau testele, (legate de coronavirus n.r.)”

„Germania, care conduce Uniunea Europeană la ora actuală, vrea să organizeze o dezbatere cu membrii statelor membre privind coordonarea restricțiilor impuse celor care călătoresc în Spațiul Schengen,” scrie publicația poloneză, care adaugă declarația lui Christian Wiegand, purtător de cuvânt al Uniunii Europene: „Vom propune criterii comune pentru evaluarea riscului epidemiologic, un cod de culoare unificat și reguli privind întoarcerea din teritoriile de risc, cum ar fi testele și carantina. Restricțiile trebuie să fie coordonate, transparente, proporționale și nediscriminatorii,” adaugă oficialul Uniunii Europene citat de www.rp.pl.

 

Cine e tras la răspundere dacă elevii lituanieni nu poartă mască?

Deși Ministerul Educației, Științelor și Sportului de la Vilnius a emis recomandări privind felul în care se vor ține cursurile în noul an școlar, mulți sunt cei care cred că acestea creează și mai multă confuzie, scrie publicația Defi.

A. Jurgelevičius, profesor de istorie, spune că profesorii sunt îngrijorați față de propria securitate. Din punctul lui de vedere, încă nu e clar ce măsuri minime de protecție trebuie să ia profesorii și cine va furniza materiale sanitare.

„Trebuie sau nu ca elevii să poarte mască la școală? Nu este clar cine va fi responsabil dacă elevii nu poartă mască sau o poartă incorect, minorii nu pot fi făcuți responsabili. Atunci responsabilitatea este a părintelui ori a profesorului?”, se întreabă dascălul lituanian.

Cum se va desfășura până la urmă școala în Lituania? Eglė Andriuškienė, director adjunct al Administrației Municipale din Kaunas, al doilea cel mai mare oraș lituanian, răspunde:

„Situația este diferită în fiecare școală, în parte pentru că vârstele elevilor diferă, dar avem un model comun (...) potrivit căruia elevii cei mai mici au nevoie de contact constant cu profesorul care le predă în fiecare zi, în timp ce elevii mai mari vor participa parțial la învățământul online. Contactul cu profesorii va fi săptămânal, iar în cazul celor din clasele terminale, acesta se va produce o dată la două săptămâni.”

 

Croaţia repară cele 19.000 de clădiri distruse de cutremurul din martie

Comisia parlamentară pentru amenajarea teritoriului și construcții a legislativului de la Zagreb a aprobat proiectul final privind reconstrucția capitalei Zagreb și a împrejurimilor sale, după cutremurul din 22 martie anul acesta, comentează www.jutarnji.hr. Cutremurul de 5,3 grade pe scara Richter, urmat de numeroase replici, a fost cel mai mare de după 1880,  a provocat pagube materiale însemnate, 27 de persoane au fost rănite, iar o tânără a murit.

Astfel, potrivit proiectulului de lege, 60% din valoarea reparațiilor va fi acoperită de guvern, 20% de autoritățile locale, iar 20% de proprietari. 19.000 de clădiri urmează, astfel, a fi reparate. Legea prevede ca persoanele care au salarii mici, primesc ajutoare sociale de stat sau au dizabilități dobândite în Războiul de Independență al țării (1991-1995, n.r.), vor avea locuințele reparate integral de stat. Criticii proiectului cer ca și persoanele cu dizabilități care nu țin de Războiul de Independență să beneficieze de aceleași prevederi.

 

Un sfert din veniturile slovacilor merg către întreținerea locuințelor

Slovacii fac parte dintre europenii care cheltuiesc cele mai mici sume legate de locuințe, scrie publicația ekonomika.sme.sk care citează o analiză a grupului Wood & Company bazată pe cele mai recente date Eurostat pentru 2019 și 2020. Dintre țările Grupului de La Visegrad (grup de cooperare creat în 1991 pentru eforturile comune de integrare în UE, din care fac parte Polonia, Ungaria, Slovacia și Slovenia, n.r.) slovacii cheltuie cel mai mult pentru întreținerea unei locuințe: 2.680 € pe locuitor, pe an, adică 24% din venituri. Prin comparație, ungurii cheltuie 1.316 €/locuitor pe an, Polonia – 1.608, iar Republica Cehă – 2.557 €.

Aceste sume includ chiria, întreținerea, energia, apa, reparații și alte servicii precum ridicarea gunoiului.

La nivelul Uniunii Europene, cel mai scump costă locuitul în Finlanda, Danemarca și Luxemburg (între 6200 € și € 8200 pe an), iar cele mai mici sunt cifrele din Bulgaria, 1.100 € pe an.

Au contribuit la realizarea Revistei Presei din Europa Centrala si Orientala: 

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Peric, Croația

Akvile Kaucikaite, Lituania

Artur Luksza, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia

Eva Skok, Slovenia

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei din Europa Centrală și de Est, 31 august - 6 septembrie 2020