Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Coronavirusul înseamnă mai mult decât ”oleacă curge nasul”...

dodon.jpg

Pentru Iogor Dodon coronavirusul nu chiar atât de grav, doar ”oleacă curge nasul”...
Image source: 
Facebook / Igor Dodon

* În R. Moldova, pandemia de COVID-19 a depășit cele mai sumbre scenarii, postul Europa Liberă din această țară, demonstrând că pandemia înseamnă mai mult decât oleacă curge nasul, așa cum declara inițial Igor Dodon;

* Rusia are prea multe îmbolnăviri la 100.000 de locuitori și nu are încă liber în Uniunea Europeană;

* Autodeclarații parlamentari din Osetia de Sud, regiune separatistă, boicotează parlamentul de facto din pricina unui incident de tortură;

* Președintele Kazakhstanului nu mai vrea să dea bani de la buget pentru sporturi profesioniste;

* Presa turcă scrie despre secta sufistă Halveti Ușșaki, al cărui lider a fost arestat pentru pedofilie.

Numărul cazurilor active de infectare cu COVID-19 a depășit zece mii săptămâna trecută, după ce, în mod constant, au fost confirmate mai multe cazuri noi de infectare decât de însănătoșire. „A crescut și numărul cazurilor grave, adică cele care necesită internare la spital, mărind presiunea pe sistemul spitalicesc,” scrie siteul postului de radio Europa Liberă.

„Mai multe persoane care au fost în contact cu pacienți cu Covid 19 sau cu victime care și-au pierdut viața relatează că nimeni nu i-a căutat să-i întrebe de Bună ziua, cu atât mai puțin să li se facă testul. Pe de altă parte, deseori, autoritățile când au vorbit despre numărul mare de contaminări, au pasat responsabilitatea pe seama cetățenilor, că nu ar asculta de recomandările medicilor și s-au relaxat prematur, organizând diferite petreceri în familie sau printre prieteni,” comentează Europa Liberă.

„Ne așteptăm la creșterea numărului de cazuri. Acum e foarte greu de avut un răspuns clar ce ne așteaptă mâine. Este mai mult o concluzie subiectivă că persoanele au obosit și au început un nou ritm de viață, fiecare își găsește motivul pentru a nu respecta măsurile de protecție,” consideră medicul epidemiolog Alexei Ceban de la Agenția pentru Sănătate Publică.

„Comportamentul puțin înțeles al cetățenilor moldoveni ar reflecta atitudinea celor de la vârful puterii, spun tot mai mulți critici ai guvernării. Ne amintim că pandemia a început cu declarația președintelui Igor Dodon că ”virusul nu e foarte grav - oleacă curge nasul”. Premierul a organizat o nuntă zilele trecute deși chiar el interzisese asemenea ceremonii. Iar acum președintele pledează ca aceste serbări cu mulți participanți să aibă loc, căci așa sau altfel viața continuă.”

Cetățenii ruși nu au încă voie în UE din cauza numărului mare de infectări de acasă

„Comisia Europeană (CE) nu a inclus încă Rusia pe lista țărilor ai căror cetățeni sunt autorizați să intre în Uniunea Europeană,” aflăm din publicația www.vedomosti.ru.

Site-ul Comisiei Europene arată că „Australia, Canada, Coreea de Sud, Japonia, Noua Zeelandă, Tunisia, Uruguay și Thailanda,” fac parte din țările ai căror cetățeni pot intra în UE.  Frontierele „urmau să se deschidă pentru China, daca Beijingul face la rândul său o concesie pentru autoriza călătorile cetățenilor UE.”

„Comisia Europeană identifică mai multe criterii, pe baza cărora este autorizată sau interzisă circulația cetățenilor din țări terțe. Pentru a obține dreptul de a intra în UE, țările trebuie să aibă rate de contaminare apropiate de cea europeană, adică 15 infectări la 100.000 de locuitori. În Rusia, pe 1 septembrie, acest indicator arăta 46 de persoane infectate la 100.000 de locuitori.”

„Totuși,” amintește site-ul rusesc „aceste exigențe au caracter consultativ, iar membrii UE pot lua decizii independente de politica de la Bruxelles.”

Cetățenii ruși au primit 4 milioane de vize Schengen în 2019, potrivit schengenvisainfo.com, adică 24% din totalul cererilor.

Boicot la parlamentul de facto din Osetia de Sud

Minuscula republică autoproclamată face parte din Georgia Transcaucaziană, are 50.000 de locuitori și este recunoscută ca independentă doar de Rusia, Siria, Venezuela, Nicaragua și Nauru.

www.radiotavisupleba.ge scrie despre scandalul declanșat în capitala regiunii, Tskhinvali, după moartea tânărului de 30 de ani, Inal Jabiev, acuzat de atac armat asupra mașinii ministrului de interne de facto, Igor Naniyev. Presupusul atacator a murit pe 28 august, înainte să fie transportat la spital. „Moartea lui Inal Jabiev a fost cauzată de tortură și loviturile date de milițieni. Difuzarea acestor informații și a unor fotografii pe rețelele de socializare a fost urmată de revolte și demonstrații la Tskhinvali.”

În urma acestui scandal, președintele de facto, Anatoly Bibilov, a demisionat, iar guvernul a fost demis. Manifestanții din Osetia de Sud cer și demiterea procurorului general.

Secta islamică Halveti Ușșaki în centrul unui scandal de pedofilie

Site-ul www.sozcu.com.tr scrie despre secta islamo-sufistă Halveti Ușșaki care se află, în aceste zile, în centrul unui scandal de pedofilie. Liderul din 2000 al sectei, Eyüp Fatih Şağban alias Fatih Nurullah, a fost arestat recent sub acuzația că a molestat sexual un copil de 12 ani.

Halveti Ușșaki  este prezentă în toată Turcia cu lăcașele sale de cult și asociații. Secta are locații în peste 20 de orașe și în aproape toate cartierele din Istanbul,” scrie publicația online.

Ordinul Khalwati (cunoscut și sub numele de Khalwatiyya, Khalwatiya sau Halveti) este o frăție sufistă islamică (tariqa). Alături de ordinele Naqshbandi, Qadiri și Shadhili, este printre cele mai faimoase ordine sufiste. Organizația își ia numele din cuvântul arab khalwa, care înseamnă „metodă de retragere sau izolare din lume în scopuri mistice”. Ordinul a fost fondat de Umar al-Khalwati în orașul Herat din Khorasanul medieval (acum situat în vestul Afganistanului).

Președintele Kazakstanului s-a săturat să finanțeze cluburi de sport fără rezultate

Președintele Kazakhstanului, Kassym-Jomart Tokaïev, vrea să taie finanțarea de la stat către cluburile de sport, în principal către cluburile de sport profesioniste, aflăm din publicația baq.kz, care se întreabă dacă până la urmă, toate cluburile sportive se vor închide.

Miliarde de dolari au fost risipite în bugetele publice, potrivit lui Kassym-Jomart Tokaïev. În același timp, președintele a menționat că ar trebui acordată prioritate sporturilor de masă, culturii fizice și copiilor. Trebuie deschise secțiuni sportive în fiecare regiune, în marile centre. Este necesar să se susțină actvitățile pentru copii ale cluburilor. Trebuie susținuți tinerii artiști și artizani. Timpurile în care trăim sunt periculoase pentru copii, trebuie ca energia lor să fie orientată în direcția cea bună,” a declarat președintele.

Jurnaliștii kazaci analizează cine primește cei mai mulți bani de la stat: în primul rând cluburile profesioniste de fotbal și hochei. De altfel, clubul de hochei Barys are un buget anual de 45 de milioane de dolari, mai mult decât echipele de fotbal cele mai mari, Astana și Kaïrat.  În 1998, echipa olimpică de hochei a Kazakhstanului a ajuns în sferturile de finală la Jocurilor Olimpice de la Nagano. Din 2006, când a ocupat locul 9 la Torino, echipa de hochei nu a mai văzut Jocurile Olimpice, comentează publicația baq.kz.

34 de miliarde de tenge (adică 67,7 milioane de dolari) au primit, anul trecut, echipele de fotbal kazace de la bugetele locale. „În multe regiuni, fotbalul reprezintă principala cheltuială a autorităților cu sportul.” Dacă această finanțare ar înceta, doar echipa Kaïrat, care aparține unui om de afaceri local, ar supraviețui.

 

Azerii nu mai pot importa bunuri mai scumpe de 800 de dolari

Autoritățile din Azerbaidjan au micșorat valorile maxime pe care le pot avea produsele importate, intoduse în țară: dacă până acum, azerii puteau cumpăra din strănătate produse în valoare maximă de 1.500 de dolari, astăzi ei pot intra în țară cu produse mai scumpe de 800 de dolari doar dacă plătesc o taxă suplimentară de 36% din valoarea bunului, anunță Meydan TV.

Cetățenii nu pot cumpăra nici de pe internet bunuri mai scumpe de 300 de dolari fără să achite taxe suplimentare.

Decizia a fost întâmplinată cu multe critici. Un fotograf explică de ce activitatea lui cade victimă noii legislații. Azerii au inițiat, pe rețelele de socializare, o campanie de strângere de semnături pentru a schimba legea, în timp ce chiar o parte din parlamentari o consideră excesivă.

Noi oportunități și piețe pentru producătorii armeni de ceai grație programului EU4Business

„Din timpuri imemoriale, armenii cultivă plante medicinale pe platourile din munții țării,” amintește publicația armeană a1plus.am. „În prezent, medicamentele pe bază de plante și ceaiurile din munții înalți ai Armeniei, sunt exportate în diferite țări ale lumii, inclusiv în Uniunea Europeană, fiind lăudate și de cancelara germană. Pentru a-și dezvolta competitivitatea și potențialul de export, producătorii armeni sunt susținuți și de parteneriatul oriental, o inițiativă a EU4Business destinată comerțului.”

„Ceea ce place consumatorului armean nu este neapărat pe gustul internațional, în special al europenilor. De exemplu, consumatorul local preferă arome vii, în timp ce europeanul vrea combinații mai subtile. Vrem să combinăm plantele locale cu ceai verde și negru, iar acest lucru ne va face mai competitivi pe piață,” spune Rita Martirosyan, beneficiară a programului.

Big Short – bibliotecă online de scurt metraje ucrainiene

O bibliotecă online de scurt metraje este disponibilă în Ucraina, citim în zaxid.net. Se numește Big Short, adică mari scurte, și este primul proiect de acest gen din Ucraina. Scopul său este să „promovoze scurt-metrajele ucrainiene în lume, precum și protejarea publicului și industriei ucrainene de la începutul secolului al XX-lea.”

Biblioteca va include nu numai proiecții cinematografice ucrainene, ci și colecții și compilații de la festivalurile internaționale.

Big-Short este fondată de compania Wiz-Art, care organizează de 13 ani un festival internațional de scurtmetraj la Lviv.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinătatea Estică:

Valeria Tamasiuc, Moldova

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Ömer Faruk Karașahn, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

 

Toate articolele din seria Europa Plus aici

Revista presei din vecinătatea estică, 9 septembrie 2020