Mesaj pentru Berlin și Paris: România menține linia transatlantică

Potrivit acestuia, ”criza pandemică a arătat, uneori în forme acute, dependența complexă, permanentă, între politica internă și cea externă”. Și a arătat necesitatea includerii domeniului sănătății publice în conceptual de siguranță națională.

La început, fiecare stat a acționat strict unilateral, tentația rezolvării crizei la nivel național a fost foarte mare, dar la scurt timp statele au înțeles că nu este eficient. Din păcate, acțiunea unilaterală a lăsat și sechele – pe bună dreptate, unele state s-au simțit inițial abandonate.

De aici decurge prima „lecție învățată” a acestei crize, a spus ministrul de externe - și anume importanța esențială a multilateralismului.

Implicarea Uniunii Europene, chiar dacă a venit mai târziu, a fost amplă și sofisticată, iar Bogdan Aurescu a amintit o serie de acțiuni care au adus beneficii directe statelor membre, inclusiv României.

Au fost reglementate culoare de transport, au fost formulate decizii de natură financiară, au fost lansate achiziții comune de medicamente și echipamente sanitare.

Iar adoptarea de către liderii europeni a Planului de relansare economică la nivel european și a viitorul buget multianual au constituit un veritabil ,,test” al solidarității și voinței comune

Și, totuși, acțiunea de tip unilateral a statelor a mai avut o cauză: lipsa de resurse proprii, de echipamente și alte bunuri esențiale la nivel statal.

De aici, o altă „lecție învățată”, esențială, și anume necesitatea întăririi rezilienței, inclusiv în compaterea acțiunilor ostile de tip hibrid și a celor de dezinformare.

Acest concept, ”reziliență”, avansat de ministrul român de externe merită privit îndeaproape, tocmai pentru că  a fost pus în legătură cu clarificarea dezbaterii în curs de la nivel UE privind ”așa-numita autonomie sau suveranitate strategică”.

În acest context, ministrul a apreciat drept ”clară și logică” pentru România întărirea relației transatlantice. ”Ceea ce apropie cele două maluri ale Atlanticului este mult mai important și profund decât ceea ce ne diferențiază în acest moment”, a accentuat Bogdan Aurescu.

Potrivit ministrului, ”unii pun, în mod eronat, pe seama erodării relației transatlantice, lipsa unei implicări mai mari a Statelor Unite în combaterea pandemiei în Europa și în lume, de aici decurgând necesitatea consolidării autonomiei sau suveranității strategice a Uniunii Europene”.

Pentru șeful dimplomației române, această viziune este ”cel puțin simplistă”. Potrivit acestei viziuni, pe care  Bogdan Aurescu o vede ”simplistă”, consolidarea autonomiei sau suveranității strategice a Uniunii ar rezolva problema solidarității internaționale în vreme de criză.

În realitate, consideră ministrul român, discuția se referă tot la gradul de reziliență la nivel național și respectiv al Uniunii Europene și la modul de repartiție a competențelor. Și cu cât statele membre sunt mai bine pregătite să facă față unei astfel de crize, cu atât și Uniunea va fi mai bine pregătită, a subliniat el.

Ministrul român le-a cerut reprezentanților diplomatici să se implice în această dezbatere foarte importantă la nivel European. O dezbatere în care, după cum se poate observa, poziția exprimată la București este diferită de cea de la Berlin și Paris.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica