Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Ce-a ieșit după ce Donald Trump a vrut să facă pace în Balcani

trump.jpg

Președintele Donald Trump, Washington, iulie 2020
Image source: 
Facebook / White House

* Uniunea Europeană a avertizat Serbia și Kosovo că și-ar putea submina eforturile de aderare la UE dacă își deschid ambasade la Ierusalim, așa cum a specificat anunțul surpriză al președintelui american de vinerea trecută.  Între timp, responsabilii de la Belgrad și Priștina se luptă să limiteze consecințele politice printre aliați și protectori;

* Macedonia a sărbătorit 29 de ani de când și-a declarat independența;

* O regizoare din Bosnia și Herzegovina a lansat primul lung metraj despre masacrul de la Srebrenica, un film care te face să te gândești la Dunkirk și care te lasă „cu gura căscată,” potrivit criticilor internaționali.

„Săptămâna trecută, într-un gest neașteptat, Trump a declarat că Serbia și Kosovo au căzut de acord să-și normalizeze relațiile economice în cadrul discuțiilor mediate de Statele Unite, ceea ce include și mutarea ambasadei Serbiei la Ierusalim, precum și recunoașterea mutuală între Israel și Kosovo,” comentează siteul televiziunii sârbești N1 TV.

„Acest anunț i-a surprins pe europenii care conduc discuții complexe între Serbia și fostul său teritoriu Kosovo pentru ameliorarea relațiilor”, scrie AP, citată de televiziunea din Serbia, în timp ce „responsabilii sârbi par a încerca să diminueze angajamentul față de Trump”, iar Kosovo se străduie să liniștească îngrijorările din țările musulmane.

„Conform politicii pe termen lung a UE, Israelul și palestinienii trebuie să lucreze la statutul Ierusalimului în cadrul unor negocieri de pace extinse, iar Serbia, ca și candidată pentru aderarea la UE, ar trebui să respecte această situație,” comentează Associated Press.

„Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulțumit președintelui Serbiei și a confirmat că Israel și Kosovo, țară preponderent musulmană, vor stabili relații diplomatice. Acesta a mai declarat că și Priștina își va deschide ambasadă la Ierusalim.”

„Între timp, la Belgrad, responsabilii sârbi par a se distanța de promisiunea privind transferul ambasadei. Ministrul afacerilor externe, Ivica Dacic, a declarat că decizia finală va trebui discutată de guvern și că aceasta va depinde de un anumit număr de factori.”

„În ceea ce-l privește, președintele din Kosovo, Hashim Thaçi, s-a întâlnit cu președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, încercând să atenueze îngrijorările Turciei și ale unui grup de țări din Liga Arabă privind recunoașterea de către Kosovo a statului Israel.”

„O asemenea recunoaștere nu va viola în nici un caz parteneriatul strategic, prietenos și fratern cu Turcia,” a declarat Thaçi după această conversație.

 

Quo Vadis, Aida? Un film despre masacrul de la Srebrenica care te lasă cu gura căscată

„Nici nu ai timp să respiri privind noul film al Jasmilei Žbanić, Quo Vadis, Aida?. E un film de infarct. Acestea sunt primele cuvinte pe care le-a scris în Cineuropa, criticul de film Marta Balaga, după prezentarea în premieră a peliculei semnată de Jasmila Žbanić, la cea de-a 77-a  ediție a Festivalului de Film de la Veneția”, aflăm din ba.n1info.com.

„Quo Vadis, Aida?” este un film despre genocidul de la Srebrenica și primul lung metraj pe acest subiect. Jasmila Žbanić a scris scenariul și a realizat filmul, iar în rolurile principale joacă Jasna Đuričić, Izudin Bajrović, Boris Ler, Dino Bajrović, Emir Hadžihafizbegović și Boris Isaković.”

„Filmul are ceva din Dunkirk pentru că abordarea sa te lasă cu gura deschisă. Aida fuge, la propriu, pentru salva viața familiei sale. (...) După ce privește acest film, și omul cel mai liniștit din lume se închide într-o cameră și nu cere decât un lucru: să fie lăsat în pace,” scris Marta Balaga, citată de publicația bosniacă.

„Revista Variety notează că, la mai mult de un sfert de secol după evenimentele de la Srebrenica, există încă un câmp de mine politice, (în Bosnia și Herzegovina, n.r.,)” fapt care, pe de altă parte, este negat de actori.

„Žbanić a folosit povestea Aidei pentru a scoate în evidență rolul specific al femeilor care nu numai că suferă ele însele de pe urma războiului, dar sunt adesea lăsate să strângă rămășițele acestuia,” adaugă Variety, potrivit ba.n1info.com.

 

29 de ani de independență pentru Macedonia de Nord

Macedonia de Nord a sărbătorit pe 8 septembrie 29 de ani de independență și autonomie a țării, aflăm din faktor.mk.

„În acestă zi din 1991, acum 29 de ani, 95,09% dintre cetățeni au votat pentru o Macedonie suverană și independentă în cadrul unui referendum istoric.

„Referendumul din Macedonia de Nord a avut loc în ajunul dezmembrării Republicii Socialiste Federale Iugoslavia, după declarațiile de independență și autonomie ale Sloveniei și Croației.  Pe 2 septembrie a fost publicată o declarație comună a partidelor parlamentare și a celor neparlamentare, care chema cetățenii să meargă la urme și să voteze pentru (independență, n.r.)”

 

Albania sărbătorește 4 ani de la beatificarea Maicii Tereza

„Trei manuscrise ale Maicii Teresa, printre care o scrisoare care apare pentru prima dată în public în original, au fost expuse pentru a marca aniversarea beatificării sale (la 4 septembrie, 2016, n.r.), de Direcția Generală a Arhivelor și a Agenția pentru Dialog și Co-guvernare,” anunță televiziunea A2, afiliată CNN.

„Scrisoarea datează din octombrie 1989 și conține pasaje în albaneză. (...) Inima mea are o mare dorință de a mă întoarce în Albania”, scria Maica Tereza,  potrivit A2 CNN.

„Anjezë Gonxhe Bojaxhiu, care și-a schimbat ulterior numele în Maica Teresa, s-a născut în 1910 din părinți albanezi. A făcut școala la Skopje și, la vârsta de 18 ani, a intrat în lumea religioasă. După o specializarea în Irlanda, s-a instalat în India, în 1950, unde a fondat propriul ordin religios – Misionarii Carității. Din acest moment, Maica Tereza devine mama tuturor și își dedică întreaga viață, celor săraci. Ordinul Maicii Tereza are astăzi 4.000 de misionari, în peste 100 de țări ale lumii. Maica Tereza nu a acceptat niciodată celebritatea și a spus că a făcut totul din dragoste pentru Dumnezeu.”

 

Ce au cumpărat online kosovarii în timpul carantinei

„Ulei, zahăr, paste, apă și haine de sport au fost  printre cele mai căutate produse online în Kosovo, în timpul pandemiei de coronavirus,” aflăm din www.koha.net.

Mërgim Cahani, șeful site-ului kosovar Gjirafa, care vinde 140.000 de produse din diverse categorii, spune că vânzările online au crescut cu 100% în urma pandemiei.

«Acesta este principalul motiv al ceșterilor vânzărilor online.  Și după încetarea perioadei de carantină, mulți clienți au continuat să cumpere pe internet. Numărul companiilor care au început să vândă prin platforma noastră a crescut cu 30%,” a declarat omul de afaceri kosovar.

În timp ce numărul transferurilor bancare online a crescut în Kosovo, s-a diminuat cu 42% numărul cumpărăturilor online la care s-a plătit cu cardul bancar pentru produse din străinătate, arată Banca Centrală din Kosovo. Potrivit acesteia, această scădere a fost influențată de restricțiile privind deplasările și transportul de mărfuri.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

Revista presei din Balcanii de Vest