Politică

Cele două trilioane de dolari tranzacționate de crima organizată prin marile bănci nu reprezintă decât între un procent și trei la sută din activele instituțiilor financiare, care nu aveau cum să urmărească toate aceste tranzacții declarate suspecte doar de Fin CEN, departamentul antifraudă al Trezoreriei americane, explică la RFI consultantul financiar Ionel Blănescu. El adaugă : crima organizată știe să ascundă perfect tranzacțiile murdare iar băncile mari nu ar avea interesul să se murdărească permițând astfel de tranzacții infime pentru ele dar grave pentru prestigiul lor. De ce? Pentru că pătată, reputația unei mari bănci atrage retrageri uriașe de fonduri și niciun bancher nu va risca așa ceva. Au fost băncile complice? Nu, spune Ionel Blănculescu. El adaugă că doar specialiștii din cadrul FinCEN au putut să identifice unele lucruri suspecte dar nici asta nu înseamnă mare lucru : până la probe solide și un proces care să atrage urmări este cale lungă și de-a lungul anilor foarte puține fraude de acest fel au fost de altfel sancționate de instențele internaționale.

În fine, ce se poate face pentru a preveni crima organizată să abuzeze de sistemele financiare pentru tranzacții murdare? Mare lucru nu se poate face, admite Ionel Blănculescu. El spune că, atâta vreme cât există încă 64 de paradisuri fiscale și, mai nou, ”dark net-ul” dar și tranzacțiile on-line cu monede virtuale, aproape imposibil de urmărit, crima organizată va scăpa neatinsă. Statele lumii ar trebui să își adapteze așadar mult strategiile de combatere a fraudei și spălării de bani, în condițiile în care crima organizată pare că e mereu cu un pas în față. Ascultați interviul integral...