Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal de campanie: America sub amenințarea crizei constituționale

casa_alba.jpg

Alegerile prezidențiale americane sunt programate pe 3 noiembrie. Actualul locatar al Casei Albe speră să obțină un nou mandat.
Alegerile prezidențiale americane sunt programate pe 3 noiembrie. Actualul locatar al Casei Albe speră să obțină un nou mandat.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

La 3 noiembrie, America este chemată să-și dea verdictul asupra celor patru ani de mandat Trump. Sistemul electoral este complicat, țara împovărată de multiple crize. La complicațiile tradiționale se adaugă în acest an pandemia - care va mari exponențial votul prin poștă, întârziind anunțarea rezultatelor - și intenția, clar și repetat exprimată de președintele în exercițiu, de a nu se supune voinței populare. "După alegerile din 2016, când a câștigat, Trump a spus că milioane de persoane au votat ilegal. Ce va spune în 2020, dacă pierde? Trebuie să fim pregătiți, să înțelegem că Trump va face totul pentru a se agăța de putere", scria pe Twitter senatorul Bernie Sanders.

Corespondentul RFI Radu Tudor relatează din SUA:

 

 

Dacă alegerile ar fi astăzi, învingătorul ar fi Joe Biden.

Sondajele o arată fără umbră de îndoială.

În medie, pe plan național, fostul vice-președinte își devansează rivalul cu 6,2%, apropiindu-se la zecimi de pragul magic de 50%. Port-stindardul cauzei Democrate este în avantaj în 10 din cele 13 state considerate cheie în acest ciclu, printre ele cele trei, Pennsylvania, Michigan și Wisconsin, care au decis, pe muchia de cuțit a zecimilor de procent, victoria lui Trump în 2016. Biden conduce cu 5 puncte în Pennsylvania, 6 în Wisconsin, 7 în Michigan. Acum patru ani, în aceeași perioadă, Hillary Clinton era în frunte cu doar un procent, în condițiile în care oferta partidelor-terțe era infinit mai bogată decât astăzi.

Realitatea-reală nu promite nimic bun pentru Trump. Realitatea alternativă e cu totul alta.

“În sus, sus, sus. Câștigăm peste tot”, le spunea ocupantul Casei Albe fanilor adunați, la finele săptămânii trecute, la Fayetteville în Carolina de Nord.

**********

Au fost, din 1788, 58 de alegeri prezidențiale. Cu trei excepții - 1800, 1824, 1876 - președintele a fost ales prin opțiunea majoritară, necontestată, a Colegiului Electoral; fără nici o excepție perdantul și-a acceptat soarta, chiar atunci când aceasta i-a hărăzit - cum s-a întâmplat cu trei din ultimii șapte, Ford, Carter și Bush Sr. - doar un singur mandat. Mulți dintre învinși s-au înclinat cu grație în fața a ceea ce Bush Sr. numea "grandoarea suverană a sistemului democratic".

Actualul lider al lumii libere e dintr-o cu totul altă plămadă.

“Vom câștiga în Nevada, vom câștiga încă patru ani la Casă Albă, după care negociem, pentru că din cauza modului în care am fost tratați avem probabil dreptul la patru ani compensatorii”, opina Trump într-un miting de la Reno, făcând aluzie la procedura de destituire și, poate mai important pentru scopurile sale, la investigațiile contra-informative privind imixtiunea rusească în prezidențialele precedente.

Șeful Casei Albe are planuri și pentru 2020-21, nu doar pentru 2025.

Scenariile "apocaliptice" conturează situația în care Donald Trump va refuza pur și simplu să se supună protocolului tranziției, așa cum este el conturat în amendamentele 12, 20 și 22 la Constituție și în legile numărării voturilor (1887) și succesiunii prezidențiale (1947). Aceasta din urmă prevede că, în cazul în care până la prânz pe 20 ianuarie 2021 nu există un președinte desemnat, lidera Camerei învestite la 3 ianuarie - foarte probabil Democrata Nancy Pelosi - devine președinte interimar.

Unii, o minoritate infimă ce-i drept, iau în calcul și posibilitatea unei "învestituri paralele" pe 20 ianuarie, cu acoperire legală furnizată de ministrul William Barr.

Nici nu-i nevoie să se ajungă până acolo, pentru că multe și întortocheate sunt căile legale de contestare sau nulificare a rezultatelor.

“Îngrijorarea mea este că la 3 noiembrie, Trump va ieși în avantaj la votul în persoană. Nu-i deloc imposibil pentru că, așa cum arată un sondaj recent, 20% din votanții Trump intenționează să voteze poștal; în rândul alegătorilor Biden, proporția este de 60%. E deci ușor de imaginat că în noaptea alegerilor Trump se declară învingător, după care, sistematic, discreditează votul prin poștă ca putred și fraudulos. Rezultatul ar fi tulburare, criză și dezordine în țară”, considera, în exclusivitate pentru RFI-România, Lawrence Douglas profesor de drept la Universitatea Amherst și autor al cărții PLEACĂ SAU NU PLEACĂ: Trump și Criză Electorală din 2020, apărută în luna mai a acestui an la editura Twelve/Hachette.

Discreditarea votului poștal a început de mult, însoțită de tentative de a sabota, prin interpuși, la vreme de pandemie, capacitățile de sortare și distribuție ale Poștei Americane.

Procesul electoral este extrem de fragmentat, în esență local, desfășurat în peste 8.000 de circumscripții și în state care au reguli și termene proprii de numărare și raportare a rezultatelor, rezultate care trebuiesc certificate la 14 decembrie.

Pare simplu, dar nu este, pentru că doar 32 de state au așa-numiți "electori legați", adică obligați să-și dea votul candidatului pe care sunt trimiși să-l reprezinte. (Doar 15 dintre aceste state au și penalizări pentru cei care se răzgândesc în ultima clipă.). Complicând și mai mult lucrurile, state în care guvernatorul e dintr-un partid iar Legislativul e dominat de celălalt partid pot trimite la Washington, pentru validare, două certificări, una de candidat.

S-a întâmplat în 1876, când rivalii erau Democratul Samuel Tilden și Republicanul Rutherford Hayes, și când patru state, Florida, Louisiana, Carolina de Sud și Oregon, exact asta au făcut. Disputa a fost tranșată cu doar două zile înaintea învestiturii, și doar pentru că Tilden a consimțit.

Donald Trump nu este considerat capabil de concesii.

“E un pericol extrem de real, pentru că în tabăra Trump s-a instalat certitudinea victoriei. O eventuală înfrângere va provoca deci un șoc puternic în rândul suporterilor deja sensibilizați la ideea că un rezultat potrivnic nu-i altceva decât o lovitură de stat, un furt la care trebuie ripostat. Acolitul lui Trump, Roger Stone, spune deja că președintele trebuie să acapareze puterea absolută”, avertiza comentatorul Charles Sykes.

La 6 ianuarie, cei 538 de mari electori - deputații, cei 100 de senatori plus cei trei alocați, prin amendamentul 23, zonei administrative a capitalei, Districtul Federal - se întrunesc la Washington pentru a valida rezultatele.

De cel puțin două secole, e o simplă formalitate, poate porțiunea cea mai ferită, teoretic, de surprize sau manevre partizane.

În acest an, trecutul nu pare să mai conteze. Orice este posibil. "Cine are Senatul poate face cam orice", anunța luni, cu franchețea ce-l caracterizează, președintele Trump.

“În multe privințe, sistemul democratic este conceput pentru a preveni alegerea unui demagog autoritar. Când eșuează, în sensul că o persoană cu tendințe demagogice și autoritare ajunge la putere, acest sistem nu are mecanisme infailibile pentru a reacționa”, conchidea, într-un interviu acordat postului nostru de radio, profesorul de drept Lawrence Douglas.