Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Războiul pensiilor se mută la CCR. Creșterile, amânate automat. BNR prezice vremuri grele

PSD și-a luat marți revanșa în Parlament unde a reușit să treacă majoritatea modificărilor dorite la ordonanța de guvern pentru rectificarea bugetară  : cele mai importante modificări au privit revenirea la creșterea cu 40 la sută a punctului de pensie și creșterea cu 1 miliard și jumătate de lei a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2020 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale.  Premierul Ludovic Orban a anunțat imediat că Guvernul nu acceptă votul și a acuzat „criminalii economici de la PSD” că nu fac altceva decât să îndrepte România spre incapacitate de plată. Va urma așadar o nouă bătălie, la CCR. Dar și economic vor urma momente de cumpănă. Ce spun așadar specialiștii?  

Și ministrul finanțelor a descris votul ca pe „un act de agresiune la stabilitatea economiei României” care va fi atacat la Curtea Constituțională pentru că nu are fundament în realitate. De partea sa, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat victorios că ”a făcut dreptate pentru 5 milioane de pensionari”. ”Bani sunt! Guvernul mutase banii pensionarilor, copiilor și profesorilor în Fondul de rezervă…, de unde puteau fi folosiți după bunul plac de Orban și Cîțu!!! Banii țării ajunseseră Pușculița electorală a PNL”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu. Așadar, ce va urma procedural este cel mai probabil o sesizare a Curții Constituționale. Dacă e să judecăm după precedenta plângere, privind dublarea contestată de liberali a alocațiilor, cel mai probabil PNL se va agăța de argumentul că Parlamentul nu a prevăzut de unde vor veni banii pentru toate aceste cheltuieli. La RFI, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, spune că, în primul rând, sesizarea CCR va duce la o amânare a intrării în vigoare a modificărilor atacate, amânare care va impinge după alegerile parlamentare un deznodământ final. Aceasta pentru că, dată fiind speța și aglomerarea de dosare, CCR va avea nevoie de cel puțin o lună pentru a da un verdict. Apoi, președintele Klaus Iohannis va putea retrimite legea la Parlament și asta va lua mult…Cât privește lipsa alocărilor, Augustin Zegrean spune că poate fi interpretată și că, oricum, tactica PNL a fost greșită din start.

”Procedural, lucrurile nu au problem de constituționalitate pentru că guvernul a pornit toată povestea : a stabilit că va majora pensile doar cu atâta deși legea spune că ar trebui să le majoreze cu 40 la sută de la întâi septembrie. Ar fi fost mult mai bine dacă guvernul ar fi modificat legea. Am mai trecut prin asta și se vor naște multe procese : în 2008 s-a făcut majorarea salariilor profesorilor cu 50 la sută iar guvernul nu a vrut să le dea și s-au judecat vreo zece ani și și-au primit banii înapoi, cu dobânzi și majorări. Curtea în mod normal nu se implică în astfel de situații. Sunt chestiuni de oportunitate. Că sunt bani sau nu sunt bani la buget…sunt bani și probabil că puteau să ia din altă parte și să dea aici”, spune Augustin Zegrean, insistând la RFI că este opinia sa și va rămâne de văzut cum vat rata CCR problema.  

Un alt argument ce va fi, cel mai probabil, folosit de PNL va fi că aceste modificări ce vor majora deficitul bugetar intră în conflict grav cu tratatele semnate de România și mai ales cu înțelegerea cu Uniunea Europeană, care cere un deficit de sub trei la sută din PIB. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, spune că argumentul e valid în general dar în contextul pandemiei ar putea să pice la judecata CCR care se va uita probabil la celelalte state membre care și-au putut depăși și ele deficitele cu derogare de la Comisia Europeană. Adevărat, îi dă replica fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, care admite că multe țări și-au majorat cheltuielile în pandemie fără să mai ia în seamă regula de aur a deficitului DAR banii s-au dus spre stimularea economiei deci cheltuielile vor genera creștere și deficitele nu se vor perpetua. În cazul României, mărim acum cheltuielile fixe împovărând un deficit déjà bolnav care va depăși probabil un prag periculos de 11 procente și împovărându—l pe termen lung, avertisment lansat inclusiv de către Banca Națională.

”Deficitul nostru e de natură structurală. Noi angajăm cheltuieli permanente, nu sunt cheltuieli temporare și, probabil, în condițiile astea piețele financiare nu ne vor mai finanța la un nivel atât de mare. Singura opțiune va rămâne FMI care vine la pachet cu un program de austeritate care să însemne reducerea deficitului. Nu putem să forțăm creșterile de venituri dintr-o dată cu 40 la sută peste noapte pentru că nu avem de unde. Noi și azi având deficite ne împrumutăm și ne împrumutăm pentru generațiile viitoare…Cum putem să ne gândim că putem să împovărăm și mai mult bugetul fără să existe niște consecințe serioase?”, spune Ionuț Dumitru.   

Dar oare creșterile de venituri nu au putea genera totuși o creștere a economiei bazată din nou pe creșterea consumului, rețeta ultimilor ani în România? Nu, spune Ionuț Dumitru și explică.

”Dacă vă aduceți aminte, în 2005 s-a redus TVA la alimente, după care s-a scăzut cota standard de TVA, s-a extins TVA-ul redus la mai multe produse…În a doua fază, din 2016, au început să crească salariile în sectorul public, și pensiile, însă mai puțin…Noi am stimulat cererea dar nu și-a găsit contrapartida pe oferta internă ci din importuri…Politica aceasta fiscală expansionistă se întoarce împotriva noastră și ne dezechilibrăm economia și-n final creșterile de venituri vor fi erodate de depreciere de curs și inflație și, de fapt, nu trăim mai bine”, explică Ionuț Dumitru, adăugând că – dacă aceasta era rețeta succesului – nu mai exista sărăcie în lume.

 

Un avertisment similar a venit marți și de la BNR care spunea, într-un raport trimestrial, că lipsa corecţiei deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic, ne va face dificilă finanțarea de pe pieţele internaţionale. ”Un risc sistemic mare este posibil prin agravare stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se arată în raportul BNR. Banca Națională sugera și soluții : fondurile europene, care ar ajuta finanţarea balanţei de plăţi și ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect. O altă salvare : România trebuie să crească nivelul de colectare a veniturilor fiscale, capitol la care are multe de recuperat, inclusiv în privinşa colectării TVA. ”Plaja veniturilor fiscale în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 32- 38% din PIB, în timp ce în România nivelul este mult sub, mai puţin de 27% din PIB în 2019”, avertizează însă BNR, o altă dovadă că – în acest moment – nu sunt mulți bani pentru a permite scăparea frâielor la capitolul cheltuieli. Deja, potrivit celei mai recente prognoze a Guvernului, România va avea în 2020 un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar contracţia PIB a fost revizuită de Comisia Naţională de Prognoză la 3,8%, aproape de scenariul emis de Consiliul Fiscal care prevestește un declin al PIB de 4-6 la sută.