Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Povestea românească a caprei vecinului, acum în variantă europeană

capre.jpg

Image source: 
pixabay.com

Aceasta ar fi trebuit să fie avancronica unui Consiliu European de la care așteptam fixarea unor repere puternice ale unei politici externe comune a Uniunii Europene. N-a fost să fie, pentru că reuniunea s-a amânat din cauza intrării în carantină a președintelui Consiliului European, Charles Michel, în contextul pandemiei de coronavirus.

Pe agenda întâlnirii programate inițial pentru astăzi și mâine se aflau teme foarte importante pentru definirea orientării strategice a Uniunii – relațiile UE-China, răspunsul în fața Rusiei după otrăvirea opozantului Aleksei Navalnay, politica agresivă a Turciei din Mediterana Orientală sau adoptarea sancțiunilor împotriva regimului din Belarus.

Cinic vorbind, poate că este chiar mai bine că președintele Consiliului European a intrat în carantină tocmai acum. Și astfel, liderii au căpătat un răgaz pentru a-și armoniza pozițiile. Fiindcă auspiciile acestei reuniuni nu erau dintre cele mai bune.

La începutul săptămânii, în cadrul consiliului miniștrilor de externe, spre stupoarea tuturor, Ciprul a blocat sancțiunile împotriva regimului Lukașenko.

Nu pentru că Nicosia ar considera că liderii politici de la Minsk și comandanții represiunii n-ar trebui sancționați – a precizat imediat ministrul cipriot de externe Nikos Christodoulides. Ci pentru că statele membre nu adoptă sancțiuni similare și împotriva Turciei, care explorează resurse energetice în apele cipriote.

Seamănă destul de bine cu povestea românească a caprei vecinului, dar există o explicație – guvernele sunt alese în plan național. Oricărui lider îi va fi greu să explice acasă de ce a acceptat sancțiuni asupra unei țări îndepărtate, cu care nu prea are multe de împărțit, fără a obține același lucru împotriva celei văzute drept o amenințare directă. Așa că, în loc să te întorci cu un asemenea rezultat de la negocieri, mai bine trântești ușa, nu înainte de a răsturna masa.

Acest gest seamănă cu o luare de ostatici, avea să răbufnească ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, căruia, evident, criza din Belarus îi este cu mult mai aproape. În timp ce Înaltul reprezentant pentru Politică Externă, Josep Borrell, a recunoscut că această situație afectează credibilitatea blocului în ansamblu.

Bine ați venit, așadar, în Uniunea Europeană, unde o țară cu un million de locuitori poate bloca o decizie în numele a 400 de milioane. Aviz celor care cred că Uniunea Europeană este o afacere a câtorva state mari, eventual a Germaniei și Franței – lucrurile sunt departe de a sta așa.

Pentru mulți oficiali, această regulă a unanimității nu mai poate fi eficientă într-o Uniune de 27 și deciziile ar trebui luate prin majorități calificate – după cum s-a pronunțat și președinta Comisiei Europene, în recentul discurs din Parlamentul European.

Dar până să se ajungă la o asemenea variantă – ceea ce presupune negocieri anevoioase – să observăm și cât de greu se poate contura o abordare comună în politica globală a Uniunii Europene.

Agendele sunt diferite, prioritățile de politică externă sunt diferite – și influențate adesea de interese politice și electorale interne, adesea de tentația liderilor pentru voturi facile, alimentând vechi prejudecăți, stimulând animozități regionale, sugerând revanșe istorice.

Acum, cu amânarea Consiliului European, poate liderii vor mai avea timp să găsească o cale prin care să renunțe la jocul egoist, care până la urmă nu este nici măcar în folosul celui care blochează.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 24 septembrie 2020