La cald, despre alegeri: responsabilitate imensă pentru noii aleși și un cuvânt pentru ”boomeri”

Este și o schimbare într-o direcție mai accentuat europeană. Ceea ce e o veste bună.

Dar nu este momentul euforiei pentru nimeni. Responsabilitatea care apasă pe umerii administrațiilor locale este uriașă. Aceste alegeri au dat administrația României care trebuie să gestioneze refacerea României, din punctul de vedere al infrastructurii al investițiilor, ecologizării.

Este administrația care trebuie să gestioneze, până la urmă, cea mai importantă parte din cele 80 de miliarde de euro care vor reveni României în următorii ani, ca parte a Uniunii Europene, în cadrul programelor de refacere economică post-pandemie.

Și, pentru că spuneam că nu este momentul euforiei, să nu uităm că programele pentru finanțare trebuie prenegociate cu Comisia Europeană chiar de mâine – dacă n-ar fi trebuit să se întâmple încă de ieri.

Bugetul european ar trebui aprobat până la sfârșitul anului și tot de atunci, fondul de redresare de 750 de miliarde de euro ar trebui să fie accesibil. În februarie, toate proiectele ar trebui să fie deja definitivate și administrațiile să fie gata să treacă la lucru.

De felul în care vor fi cheltuiți banii europeni , de felul în care vor ști să profite de șansa unor finanțări istorice din partea Uniunii Europene, va depinde felul în care actualii primari, consilieri și președinți de consilii județene vor fi judecați peste patru ani.

În final, un cuvânt și despre alegători, mai ales despre cei din București, cea mai mare aglomerare urbană a țării și, în mod tradițional, orașul care dă tendințele politice la nivel de țară.

Ei bine, am văzut cu toții cum segmentul de vârsta a treia nu a mai determinat rezultatul votului – și aici va merita făcută o discuție dacă presiunea pentru creșterea pensiilor cu 40%, cu toate riscurile pe care le presupune pentru stabilitatea financiară a României, chiar a folosit Partidului Social Democrat. Se pare că a fost mai degrabă o carte perdantă.

La București – și repet, Bucureștiul dă tendința politică la nivel național – partida a fost jucată de generația de vârstă medie. Adică de acești ”boomeri”, cum li se spune, care au prins și Revoluția, și Piața Universității, care au ieșit în stradă să se bucure de victoria lui Emil Constantinescu în 1996, care a ieșit cu zecile de mii să susțină democrația atunci când minerii lui Miron Cosma mărșăluiau spre București, în ianuarie 1999.

Sunt cei care au fost martorii și susținătorii activi ai aderării României la NATO și Uniunea Europeană, cei care s-au regăsit în număr mare în stradă și în februarie 2017, și la 10 august 2018.

Este o generație care a marcat destinul României în acești 30 de ani și care acum s-a dovedit un agent al schimbării.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica