Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Alegerile care au schimbat sistemul politic românesc

vaida-voevod.jpg

Alexandru Vaida-Voievod, prim ministru al României în perioada 1919-1920
Image source: 
wikipedia.org

Toamna anului 1919 a adus sfârșitul unui sistem politic care funcționase vreme de aproape o jumătate de secol în Vechiul Regat. Este vorba de sistemul rotativei guvernamentale, agreat de Regele Carol I, care impunea succesiunea la putere a Partidului Național Liberal și a Partidului Conservator, eventual în alianță cu formațiuni desprinse din cele două mari partide, precum Partidul Conservator Democrat.

Însă acest sistem avea să fie schimbat de primele alegeri de după Unire, care, de asemenea, erau primele alegeri organizate în timpul domniei Regelui Ferdinand I.

Alegerile din 1919 au adus ieșirea din scena politică a liderilor care susținuseră, în perioada neutralității, alianța cu Puterile Centrale, iar apoi, în timpul ocupației Bucureștiului, colaborarea cu germanii și cu austro-ungarii. Printre liderii politici care au plătit acest preț s-a numărat și Alexandru Marghiloman, cel care avea, totuși, meritul înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România, dar de care presa vremii lipise, în mod nedrept, stigmatul colaborării cu ocupanții.

Cei mai mulți dintre liderii politici români care promovaseră colaborarea cu Puterile Centrale proveneau din Partidul Conservator. Pulverizarea acestui partid părea să asigure o dominație trainică rivalilor din Partidul Național Liberal, conduși de un lider de excepție, Ionel Brătianu. Acesta, imediat după Unire, a inițiat negocieri cu liderii regionali ai românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Ionel Brătianu i-a propus celui mai ilustru lider al românilor ardeleni, Iuliu Maniu, fuziunea dintre PNL și Partidul Național Român. Însă Iuliu Maniu a refuzat, din cauza ostilității lui Ionel Brătianu față de greco-catolici și pentru că liderul liberal nu dorea să accepte nici un fel de autonomie regională pentru Transilvania și Banat.

Însă Iuliu Maniu nu era singurul opozant față de Ionel Brătianu. În Vechiul Regat, se afirma tot mai puternic personalitatea generalului Alexandru Averescu. Acesta era socotit drept un adevărat erou al rezistenței din Moldova, din anul 1917. Soldații săi îl idolatrizau. De aceea, când generalul Alexandru Averescu a decis să își formeze propriul partid, care a primit numele de Partidul Poporului, a fost urmat cu entuziasm de mulți dintre cei care luptaseră sub comanda sa.

Însă cel mai bine organizat partid din România rămânea Partidul Național Liberal, care dispunea, în noiembrie 1919, de cel mai mare număr de primari. Aceștia însă nu au reușit să asigure victoria liberalilor. PNL a pierdut alegerile în favoarea partidelor locale din noile provincii alipite Regatului României.

În Transilvania și Banat, Partidul Național Român al lui Iuliu Maniu a câștigat 199 din cele 205 de mandate puse în joc. Situația s-a repetat în Bucovina, unde alegerile au fost câștigate de Partidul Democrat al Unirii. În Vechiul Regat, victoria a revenit Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache. Practic, Partidul Național Român avea 35 la sută din voturi, Partidul Țărănesc avea 22 la sută, iar PNL abia 18 la sută. Ca urmare a acestor alegeri, prim-ministru al României avea să devină, la 1 decembrie 1919, un ardelean: Alexandru Vaida-Voevod, reprezentant al unei coaliții din care, pentru prima oară în istoria României, nu făceau parte nici liberalii, nici conservatorii.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 28 septembrie 2020