Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ziua în care a fost înmormântată pacea Europei

konrad_henlein.jpg

Konrad Henlein (1898-1945), liderul germanilor sudeți din Cehoslovacia
Image source: 
wikipedia.org

În 29 septembrie 1938 Germania, Italia, Franța și Marea Britanie semnau un document care avea să marcheze ascensiunea totalitarismului în detrimentul democrației și dreptului internațional. Documentul se numea Acordul de la München.

Destrămarea Austro-Ungariei în 1918 a lăsat Europa centrală și de est într-o situație foarte complicată: statele succesoare dublei monarhii includeau numeroase minorități etnice. Unii dintre liderii acestor minorități au început să fie influențați de ascensiunea totalitarismelor de dreapta din Italia și Germania.

Una dintre minoritățile cele mai expuse la efectele nocive ale naționalismului extremist era minoritatea germană din Cehoslovacia. Cei mai mulți dintre vorbitorii de limba germană din Slovacia trăiau în regiunea Sudetă. Situația lor era una complicată: până în 1918, cele aproximativ 3 milioane de germani cu cetățenie cehoslovacă reprezentaseră pătura dominantă în societate, ca reprezentanți ai Imperiului Austriac, devenit apoi Austro-Ungar.

După 1918, ei și-au pierdut statutul dominant, lucru care generat mari frustrări. Cehoslovacia era un stat multinațional care includea două națiuni: cehă și slovacă, precum și numeroase comunități lingvistice precum germanii, maghiarii sau ucrainienii, dar și minorități mai mici precum polonezii sau românii. Toate aceste comunități minoritare încercau să obțină un statut mai bun în societatea cehoslovacă.

Treptat, germanii, maghiarii și polonezii au început să devină tot mai sensibili față de mișcările iredentiste care doreau schimbarea granițelor.  Germanii sudeți erau cei mai vehemenți. Konrad Henlein a fondat Partidul German al Sudeților, care a adoptat ideologia nazistă.

La începutul anului 1938, Hitler i-a ordonat lui Henlein să provoace o criză care să ofere Germaniei un pretext să anexeze regiunea sudetă. Acțiunile au început încă din martie și au dus la apariția unor tensiuni care au culminat cu confruntări între naziștii sudeți și poliția cehoslovacă, în septembrie. 

Hitler a cerut anexarea regiunii. La conducerea Guvernului cehoslovac a ajuns generalul Jan Syrovy care a ordonat adunarea generală în 23 septembrie. Uniunea Sovietică a anunțat că dorește să acorde asistență militară Cehoslovaciei, iar România, care era legată printr-un tratat de alianță cu Cehoslovacia a cerut aliaților occidentali să intervină.

Premierul britanic Neville Chamberlain a convocat o conferință internațională la care cehoslovacii nu au fost invitați. La München s-au întrunit reprezentanții Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii care au silit Cehoslovacia să capituleze.

Acesta nu a fost decât un pas în dezmembrarea Cehoslovaciei. Polonia a ocupat regiunea Tesin, iar Ungaria sudul Slovaciei. Slovacia și-a proclamat independența, urmată de Rutenia carpatică, însă această regiune a fost ocupată rapid de Ungaria, în timp ce Germania a anexat Cehia. Slăbiciunea democrațiilor occidentale l-a făcut pe Adolf HItler să continue policia de expansiune, care, în cele din urmă, a dus la izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 29 septembrie 2020