Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal de campanie: Curtea Supremă americană, războiul ultimei ore

curtea_suprema_sua.jpg

Jurnal de campanie: Curtea Supremă americană, războiul ultimei ore
Jurnal de campanie: Curtea Supremă americană, războiul ultimei ore
Image source: 
Wikipedia

Ecuația electorală americană s-a complicat și mai mult când, la 18 septembrie, a devenit vacant un post la Curtea Supremă. Donald Trump și senatorii Republicani majoritari și-au asumat, la 35 de zile înaintea scrutinului, misiunea delicată de a valida în timp record numirea judecătoarei conservatoare Amy Coney Barrett, în condițiile în care, conform unui proaspăt sondaj ABC/Washington Post, 51% dintre americani sunt de părere că decizia ar trebui să-i aparțină nu actualului, ci viitorului președinte. Între 1789 și 2018 au fost 163 de nominalizări la Curtea Supremă și 126 de validări, doar două însă, în 1864 și acum, atât de aproape de data alegerilor.

Transmite din SUA Radu Tudor:

 

 

E un anacronism, acest Colegiu, conceput la Constituantă din 1787 pentru a îmblânzi poftele sudului sclavagist. De peste 800 de ori de la 1800 încoace, reformatori au încercat să-l modifice sau să-l elimine; toate aceste tentative s-au izbit de opoziția implacabilă a statelor segregaționiste, care au schimbat culoarea politică dar niciodată voința de stagnare. În 1969, victoria a fost aproape, dar în cele din urmă proiectul votului național, binecuvântat de președintele Nixon, a căzut în Senat, organism și el nereprezentativ, în care majoritatea Republicană reprezintă astăzi mai puțini votanți decât minoritatea Democrată. Aproximativ 15 milioane mai puțini.

În Colegiu, statul Wyoming are 3 electori, unul pentru fiecare 190.000 de locuitori; În California, reprezentată de 55 de electori, raportul este unul la 715.000.

Un grup de 15 state plus Districtul Federal au găsit o cale de îndreptare a strâmbătăților Colegiului: o înțelegere interstatală de validare a votului popular. Grupul însumează la această oră 196 dintre cele 270 de voturi necesare victoriei. Dacă alegerile ce vin înclină și mai mult balanța statală în favoarea Democraților, America are încă o șansă de a se descotorosi de un sistem deformant și vetust.

James Madison, unul dintre zămislitorii săi, vedea în Colegiul Electoral fructul "oboselii și nerăbdării". Senatorul Estes Kefauver îl numea, în 1961, "pistolul încărcat la tâmpla sistemului de guvernare american".

Donald Trump are degetul pe trăgaci.

******

La complicațiile unui an politic peste măsură de complicat s-a mai adăugat una: moartea, la 18 septembrie - 46 de zile înaintea scrutinului prezidențial - a judecătoarei la Curtea Supremă Ruth Bader Ginsburg, vreme de 27 de ani port-stindard al cauzelor progresiste în instanța de ultim resort. Doar Abraham Lincoln, în 1864, a mai fost pus în situația de a nominaliza atât de aproape de scandența electorală.

Lincoln a ales să aștepte verdictul urnelor. Donald Trump e din altă plămadă.

"Am onoarea de a propune pentru funcția de judecător la Curtea Supremă pe una dintre cele mai dotate și strălucite juriste al națiunii, o femeie cu realizări fără egal și o loialitate de neclintit pentru Constituție, Amy Coney Barrett. Miza este incredibil de mare. În anii ce vin sentințele Curții vor decide soarta dreptului constituțional de port-armă, a libertății religioase, a siguranței publice și multor altor cauze".

Printre cele "multe", dar deloc mărunte, posibil soarta alegerilor, cum s-a întâmplat în anul 2000, când instanța ultimă a oprit numărătoarea votului în Florida, oferindu-i victoria lui Bush Jr., care era în avantaj cu 537 de voturi în acel stat,  dar pierduse votul popular național la o diferența de 500.000. Încolonată în legiunile avocățești care l-au reprezentat pe câștigător, Amy Coney Barrett.

Nu este singurul titlu de glorie al judecătoarei în vîrstă de 48 de ani și originară din statul Indiana. Pentru cauza ultra-conservatoare, ea este un vis, cu orientări anti-avort, împotriva reformelor medicale socializante, împotriva mai tuturor proiectelor politice, sociale și ambientale pe care le poartă Democrații la judecata electoratului.

"Nu e doar un joc politic, Democrați-contra-Republicani. Această nominalizată și o Curte conservatoare de dreapta vor încetini progresul, vor lua drepturile americanilor. Cei care suferă de boli cronice, 130 de milioane, își pot pierde dreptul la asigurare medicală. Donald Trump și fidelii său au proces la Curtea Supremă - cu înfățișare la 14 noiembrie - pentru a elimina reforma Obama a sistemului de sănătate. 10 milioane își pot pierde cu totul asigurarea medicală. Nu-i vorba însă doar de sistemul de sănătate, în joc sunt și dreptul de vot și drepturile minorităților sexuale", avertiza liderul minorității Democrate din Senat, Chuck Schumer, care are la dispoziție puține arme procedurale de temporizare și este confruntat cu o majoritate Republicană disciplinată mărșăluind în cadență la ordinele liderului Trump.

Dacă inevitabilul validării senatoriale se produce, Amy Coney Barrett va înclina decisiv spre dreapta, 6 la 3, balanța ideologică a Curții Supreme.

"Un președinte nepopular, activând un proces nepopular pentru a numi și valida o persoană care va susține cauze profund nepopulare. Dacă Democrații nu trag foloase electorale de pe urma acestei situații, e malpraxis politic. În 2016, toți Republicanii se jurau că nu validează dacă un președinte din partidul lor nominalizează la Curtea Supremă în ultimul an de mandat. Astăzi s-au răzgândit, și par îngrozitor de slabi și de calculați. O fac în folosul regelui Trump, nu al votanților din statele lor", considera strategul politic David Plouffe.

În februarie 2016, la 227 de zile înaintea votului, Barack Obama l-a nominalizat pe judecătorul Merrick Garland. Majoritatea senatorială Republicană, în esență cea de astăzi, nici nu s-a urnit să programeze audieri, pretextând că decizia trebuie să-i revină președintelui nou-ales. De asta dată, audierile sunt prevăzute să înceapă la 12 octombrie, în ideea validării, cu maximă celeritate, până la alegeri sau în interegnul post-electoral de două luni până la 3 ianuarie 2021.

******

Pretendenții prezidențiali se înfruntă astăzi la Cleveland, în prima dintre cele trei dezbateri ale calendarului 2020. Ce au a-și spune în 90 de minute cei doi septuagenari e și greu și ușor de imaginat. Greu pentru că se vor duela un rege al gafelor,  Biden, cu un monarh al realității alternative, Trump; ușor pentru că mai tot ce-au avut de spus despre celălalt au spus, deseori fără ocolișuri.

"Am ajuns într-un moment al campaniei în care Trump e atât de disperat încât e în stare de orice pentru a se agăța de putere. Vreme de patru ani, el a fost o prezență toxică, otrăvind dialogul public, relația cu semenii, valorile acestei națiuni, democrația americană. Se apropie ocazia de a scăpa de această toxină", anunța fostul vice-președinte Joe Biden, care, la cei 78 de ani pe care îi va împlini la 20 noiembrie, este cu trei ani și ceva mai în vârstă decât rivalul său.

"Dacă reușește să coboare de pe scenă - probabil că va reuși, pentru că o tot face de 47 de ani - vor spune că a fost excepțional, că Winston Churchill e nimic pe lângă Joe Somnorosul", ironiza Donald Trump.