Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


CCR a respins sesizarea președintelui Iohannis:Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare

ccr.jpg

Image source: 
RFI România / arhivă

Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul. Prin urmare, actul normativ este constituţional. Ambele obiecţii au fost conexate pentru a fi discutate marţi, în contextul în care sesizările aveau acelaşi obiect.

CCR a decis că Legea privind alegerile parlamentare este constituţională.

n ziua de 29 septembrie 2020, Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României, respectiv de Guvern, şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.1 alin.(1) din Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum şi legea, în ansamblul său. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României", se arată într-un comunicat al CCR.

Legea privind organizarea alegerilor parlamentare, inițiată de PSD, ALDE și UDMR, a adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor înr-o singură zi, în 27 iulie. Actul normativ prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabilește Parlamentul, și nu guvernul așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani
La scurtă vreme după ce i-a fost trimisă legea pentru promulare, președintele Klaus Iohannis a cerut CCR, în luna august, să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.

În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.

Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.

Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.

În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.

Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.

Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.

Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.