Raportul UE despre statul de drept: un paravan comod

Doi comisari europeni sunt însărcinați cu acest dosar , cehoaica Vera Jourova și belgianul Didier Reynders, iar criticile cele mai dure sunt rezervate Poloniei și Ungariei.

Ele se află totuși sub procedura articolului 7 al Tratatelor UE, dar resping însăși existența unui astfel de demers de la Bruxelles și anunță că vor publica și ele raportul lor comun. 

In plus, Viktor Orban cere demisia Verei Jourova. Iată cum, printr-un gest politic neîndemânatic, Vera cea lipsită de orice carismă, s-a pomenit brusc apărată nu doar de președinta von der Leyen, dar și de restul de state europene. 

România și Bulgaria, unde situația a evoluat și respectiv a involuat, sunt analizate în baza unor recomandări vechi care nu mai descriu situația actuală. De facto, ele ies însă din MCV prin includerea lor în raportul global. De iure, mai este încă nevoie de o aprobare formală a statelor membre înainte de a declara MCV-ul închis. 

Dar orice astfel de demers „îndrăzneț” se lovește în UE de astăzi de lacunele Tratatelor UE care nu prevăd instrumente realiste de îndreptare a situației. Raportul acesta global va rămâne prin urmare ceea ce francezii numesc „lettre morte”, dacă nu apare repede o idee salvatoare. 

El poate avea însă consecințe dacă liderii UE reușesc în cursul reuniunii lor din 1 octombrie să lege respectarea statului de drept de fondurile europene. 

Pentru moment, există trei categorii de state: cele care nici nu vor să audă de așa ceva (Polonia și Ungaria), cele de mijloc care sunt pentru o formulare nu prea dură (majoritatea, printre care și România) și în fine cele care optează pentru linia dură (în principal scandinavele și Olanda). 

Președinția germană a UE a găsit acum un compromis pentru o linie de mijloc pe care s-o adopte mai departe și în negocierile cu Parlamentul European. Proiectul de text este deja criticat de șapte state (în principal nordice) și va pune probleme deputaților europeni care ceruseră ca linia de negociere să fie una extrem de dură. 

Astfel, o formulare anterioară care se referea la „deficiente generale în respectarea statului de drept” a fost înlocuită cu „încălcări ale statului de drept”. 

In plus, divergențele de opinie se articulează în jurul celor trei căi legale pe care UE le-a încropit în ultima vreme. 

Acordul liderilor UE din iulie 2020 privind finanțarea UE și statul de drept, acest raport global al Comisiei Europene și Articolul 7 sunt cele trei elemente pe care , după caz, unii le vor separate, altii le vor legate. 

Polonia și Ungaria, care digeră mai departe greu acest Articol 7 ce le privește direct, doresc ca cele trei căi să rămână complet separate, pe când nordicele, Belgia, Luxembourg și Olanda vor ca acestea să fie strâns legate.