Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Raportul UE despre statul de drept: un paravan comod

p045829-957063.jpg

Jourova rule of law 2020
Atacată de Budapesta, vicepreședinta Vera Jourova își întărește poziția
Sursa imaginii: 
EUropean Union 2020

In spatele primului (și poate ultimului) raport global despre statul de drept în UE, practicile mai bune sau mai puțin bune vor continua. Varșovia și Budapesta îl resping, Cehia scapă ca prin urechile acului, România și Bulgaria sunt lăsate tot la coadă iar condiționalitatea pentru finanțările UE nu este foarte clară. Liderii UE pornesc acum o confruntare deschisă pe acest subiect atât între ele, cât și cu Parlamentul European. 

Doi comisari europeni sunt însărcinați cu acest dosar , cehoaica Vera Jourova și belgianul Didier Reynders, iar criticile cele mai dure sunt rezervate Poloniei și Ungariei.

Ele se află totuși sub procedura articolului 7 al Tratatelor UE, dar resping însăși existența unui astfel de demers de la Bruxelles și anunță că vor publica și ele raportul lor comun. 

In plus, Viktor Orban cere demisia Verei Jourova. Iată cum, printr-un gest politic neîndemânatic, Vera cea lipsită de orice carismă, s-a pomenit brusc apărată nu doar de președinta von der Leyen, dar și de restul de state europene. 

România și Bulgaria, unde situația a evoluat și respectiv a involuat, sunt analizate în baza unor recomandări vechi care nu mai descriu situația actuală. De facto, ele ies însă din MCV prin includerea lor în raportul global. De iure, mai este încă nevoie de o aprobare formală a statelor membre înainte de a declara MCV-ul închis. 

Dar orice astfel de demers „îndrăzneț” se lovește în UE de astăzi de lacunele Tratatelor UE care nu prevăd instrumente realiste de îndreptare a situației. Raportul acesta global va rămâne prin urmare ceea ce francezii numesc „lettre morte”, dacă nu apare repede o idee salvatoare. 

El poate avea însă consecințe dacă liderii UE reușesc în cursul reuniunii lor din 1 octombrie să lege respectarea statului de drept de fondurile europene. 

Pentru moment, există trei categorii de state: cele care nici nu vor să audă de așa ceva (Polonia și Ungaria), cele de mijloc care sunt pentru o formulare nu prea dură (majoritatea, printre care și România) și în fine cele care optează pentru linia dură (în principal scandinavele și Olanda). 

Președinția germană a UE a găsit acum un compromis pentru o linie de mijloc pe care s-o adopte mai departe și în negocierile cu Parlamentul European. Proiectul de text este deja criticat de șapte state (în principal nordice) și va pune probleme deputaților europeni care ceruseră ca linia de negociere să fie una extrem de dură. 

Astfel, o formulare anterioară care se referea la „deficiente generale în respectarea statului de drept” a fost înlocuită cu „încălcări ale statului de drept”. 

In plus, divergențele de opinie se articulează în jurul celor trei căi legale pe care UE le-a încropit în ultima vreme. 

Acordul liderilor UE din iulie 2020 privind finanțarea UE și statul de drept, acest raport global al Comisiei Europene și Articolul 7 sunt cele trei elemente pe care , după caz, unii le vor separate, altii le vor legate. 

Polonia și Ungaria, care digeră mai departe greu acest Articol 7 ce le privește direct, doresc ca cele trei căi să rămână complet separate, pe când nordicele, Belgia, Luxembourg și Olanda vor ca acestea să fie strâns legate.