Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Autonomia strategică europeană, (încă) privită cu reținere în Țările Baltice

macron_vilnius.png

Președintele Macron în timpul întâlnirii cu studenții lituanieni, Vilnius, 29 septembrie 2020
Sursa imaginii: 
Facebook / Élysée – Présidence de la République française

Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un nou apel pentru ca Europa să pună capăt dependenței sale de sistemele de armament americane și astfel să preia controlul asupra propriului destin.

”Europa trebuie să își asume un rol mai independent și mai activ în lume, să nu se subordoneze nici  Washingtonului, nici Beijingului”, a spus președintele francez într-o discuție purtată marți cu studenții universității din capitala lituaniană, Vilnius.

După cum observă publicația europeană Politico, în timpul călătoriei sale la Marea Baltică, președintele Macron a insistat în mai multe rânduri că singurul mod în care Europa poate continua să existe este construirea unei a treia căi în afacerile globale, afirmându-și interesele pe scena globală.

Aceste idei nu sunt noi – oficialii francezi și europeni insistă de mult timp pe acest concept de autonomie strategică. Dar faptul că acum, președintele Macron a relansat ideea chiar pe terenul statelor baltice este semnificativ.

Mai întâi, pentru că Estonia, Letonia și Lituania se află în prima linie a amenințării ruse, chiar într-o măsură mai mare decât suratele Polonia și România.

Cu tot angajamentul lor european, aceste țări își văd interesele de securitate în primul rând prin prisma alianței cu Statele Unite, în cadrul NATO dar și în plan bilateral. Ceea ce presupune, evident, și preferința pentru sistemele de armament americane în detrimentul celor europene.

Există un sentiment înrădăcinat în națiunile din această regiune: și anume că, în fața amenințării ruse, Statele Unite, ca putere militară numărul unu în plan global, sunt mai de încredede  decât suratele vest-europene. Acestea nu investesc în armată precum Statele Unite, iar în plan politic pot fi ezitante, date fiind puternicile lor interese de afaceri legate de Rusia. 

Cât privește Franța, deschiderea strategică spre Rusia, la inițiativa președintelui Macron, a stârnit și ea numeroase temeri în est.

Astfel, că, în cursul întâlnirilor cu președinții din Lituania și Letonia, Emmanuel Macron a trebuit să-și apere angajamentul față de Rusia.

"Suntem conștienți de vecinătatea precum și de istoria dumneavoastră. Și în acest spirit de înțelegere reciprocă și transparență ca și în interesul protecției securității dumneavoastră dorim să contribuim la relansarea unui dialog strategic cu Rusia", a spus Emmanuel Macron într-o declarație  alături de președintele leton Egils Levits.

Un alt element care generează semne de întrebare în regiune este cel al prezenței militare relativ scăzute a Franței, în comparație cu alți membri NATO, observă Politico. O explicație ar putea fi aceea că militarii francezi luptă deja în multe părți ale lumii, pe frontul antiterorist. În plus, Parisul nu a ezitat să demaște rolul nociv al campaniilor de dezinformare online purtate de canale precum Rusia Today sau Sputnik.

Dar chiar și așa, reținerile în țările baltice – dacă este să vorbim doar despre ele – continuă să se facă simțite. Și vor fi depășite doar în măsura în care deschiderea franceză către Rusia va aduce rezultate concrete.

Și, mai ales, dacă aceasta nu va fi înțeleasă de Vladimir Putin ca un semn de slăbiciune,  care să-l încurajeze la alte acțiuni provocatoare împotriva democrațiilor.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica