Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Va propune UE un “Plan Marshall” pentru Belarus?

tihanovskaia_sassoli.jpg

Președintele Parlamentului European David Sassoli s-a întâlnit luni cu opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia

Ieri după amiază la Bruxelles a început Consiliul Special al UE pe probleme de politică externă. Unul din punctele principale de pe agendă este criza din Belarus. Un grup de state din flancul central-estic al UE, inclusiv România, au făcut în ultimele săptămâni eforturi diplomatice pentru a ralia toate statele UE într-un efort comun de democratizare a Belarusului. Din punctul de vedere al acestor state problema crizei din Belarus stă în capul listei de teme ce așteaptă rezoluții din partea Uniunii Europene.

Propunerea unui ”Plan Marshall” pentru Belarus se poate spune că nu mai este o surpriză. Ideea unui asemenea plan circulă de peste 3 săptămâni și a pornit din Varșovia și Vilnius prin eforturile primului ministru polonez de a formula o poziție comună în acest sens, mai întâi în cadrul Grupului de la Visegrád, iar mai apoi împreună cu Statele Baltice. Propunerea Varșoviei a venit la două zile distanță de la vizita lui Lukașenka la Moscova, acolo unde Putin i-a promis auto-proclamatului președinte belarus un ajutor financiar de $1.5 mlrd. Polonia a încercat astfel să propună o contra-ofertă din partea Vestului, evident nu lui Lukașenka, ci societății belaruse și mișcării de opoziție față de regimul lui Lukașenka.

Inițial, în formatul Statelor de la Visegrád, Premierul Morawiecki, deși s-a bucurat de susținere în ce privește propunerile de ajutor financiar, acolo unde Varșovia a sugerat ca Uniunea Europeană să propună un pachet de măsuri economice de cel puțin 1 mlrd de euro, nu s-a bucurat însă de o susținere politică prea entuziastă. Simptomatic a fost și faptul că premierii Ungariei și Cehiei s-au opus unei întâlniri comune a Grupului de la Visegrád cu președinta aleasă a Belarusului Svitlana Țihanouskaya. În asemenea condiții, Varșovia a căutat aliați în alte formate, iar cei mai deschiși parteneri i-a găsit la București și Vilnius.

Încă din data de 21 septembrie, președinții celor trei state din flancul central-estic al UE – Polonia, Romania și Lituania - au publicat o declarație comună întitulată ”Ofertă pentru un Belarus democratic”, în care se vorbește despre dorința celor trei state de a-și oferi expertiza și cunoștințele pentru a dezvolta un pachet de asistență din partea Uniunii Europene cu scopul transformării democratice a Belarusului. Conform propunerii polono-româno-lituaniene, pachetul de măsuri ar trebui să conțină (1) facilitarea schimbului economic cu UE, (2) un regim fără vize pentru cetățenii belaruși, (3) asistență pentru diversificare în domeniul energetic, (4) acces la resurse financiare europene pentru a stimula liberalizarea economiei belaruse și (5) sporirea prezenței instituțiilor financiare internaționale pentru a atrage investiții în economia belarusă. La o primă evaluare, un asemenea plan se apropie foarte mult de statutul statelor din grupul Parteneriatului Estic.  

Mulți observatori politici din Varșovia și Vilnius pornesc de la premisa că eventuala plecare de la putere a lui Lukașenka se va produce treptat, pe durata următoarelor luni și chiar ani, pe măsură ce criza politică și de legitimitate între regimul Lukașenka și populația Belarusului se va aprofunda. Nu știm dacă într-adevăr așa se va întâmpla, sunt posibile și alte scenarii, mai violente, însă este clar că UE poate face mult mai mult pentru a grăbi și poate a contribui la schimbarea pașnică a regimului de la Minsk. Concluziile și deciziile summit-ului vor fi luate astăzi după amiază, și atunci vom avea confirmarea capacității UE de a forma un nou front comun la granița estică a Uniunii Europene.

 
Va propune UE un “Plan Marshall” pentru Belarus?